RAMONA
Stăteam in pat nemișcată si ma uitam la el. Statea in fata mea si si imi zambea.
-Bogdan..
-Ramo! Sa stii ca de acum încolo o sa te apar mereu. Voi fi mereu aici pentru tine. Eu..
-De ce m-ai sărutat Bogdan?
- Ramo.. Eu.. Din prima clipa de cand te-am vazut te-am placut si te plac. Si simt ca nu e doar o atractie fizică.. Eu..te iubesc!
-Oh Bogdan! Si eu te iubesc!
BOGDAN
Stau langa ea si o țin de mâna. Ea a adormit tinandu-ma de mana. Părul ei negru cade pe langa corpul ei. O privesc atent, e asa frumoasă! Nu pot sa ii vad ochii verzi in care ziua ma pierd deoarece doarme, doarme ca un ingeras. E mai frumoasa decat o zâna. De acum o sa am grija de ea mereu.
RAMONA
E dimineață. Imi deschid ochii si il vad pe Bogdan care se plimbă nerăbdător prin camera.
-Ce faci Bogdan?
-Iubito! Te-ai trezit! A venit doctorul mai inainte si mi-a spus sa te las sa dormi si cand te trezesti putem pleca acasa!
- E o veste minunata!
Bogdan se apropie de mine si ma sărută usor pe buze. Ma ajuta sa ma aranjez si peste câteva minute iesim din camera.
- Te conduc acasă! Spune Bogdan luându-ma de mâna.
-Bine! Cred ca mama e acasa si ne face de mâncare.
-Foarte bine!
BOGDAN
Intru cu ea in casă si o vad pe mama ei.
-Buna ziua doamna Maria! Am adus-o pe Ramo acasa.
-O! Dragilor vă așteptam, intrați. Haideți sa mancati.
După ce am mâncat am condus-o in camera ei si am rămas cu ea pana seara.
- Maine vin la tine iubito, sa vad cum te simti.
-Bine Bogdi!
-Te iubesc scumpo!
-Si eu!
Ma apropii de ea si o sărut pe buze după pe frunte si ies.
