RAMONA
Stau in camera mea, in patul meu si încă ma gândesc la el. La ochii lui albastri ca marea, la zâmbetul lui fermecător. Dar cu siguranta nu ne vom mai întâlni.. Nu l-am vazut încă niciodată...
Ora 07:00 , imi suna alarma. Ma trezesc imi iau blugii pe mine, o bluză neagră si tenesi. Imi las parul desprins si ies din casa. Ma îndrept spre scoala. Ana nu poate veni cu mine deoarece tatăl ei are treaba si merge cu el.
Cand ajung la scoala intru in clasa. Am ajuns chiar cand se suna. Imi asez cărțile pe masa si ma asez in banca. Peste 3 minute intra doamna diriginta in clasa spunând ca are de facut un anunt important.
-Buna dimineata, copii!
-Buna dimineata, doamna diriginta!
-Bun! Copii! Am un anunt foarte important de facut! Intra te rog Bogdan!
"Bogdan? Cine e Bogdan?" -ma gândesc eu. Imi întorc privirea spre usa si ce sa vezi? Era el! Cel de care m-am ciocnit ieri! Băiatul cu ochi albastri! "Ce cauta el aici? De ce a venit aici?"
-Copii, el este Bogdan! Noul vostru coleg.
"Cee? Coleg? El? Bogdan?" Ma uitam la el si am observat ca se uita la mine. Se uita in ochii mei si imi zâmbea.
-Bogdan ieri s-a mutat in orasul nostru impreuna cu familia lui. Bogdan, Ia loc te rog langa... hmm... unde este loc liber? A! Uite! Langa Ramona!
El se îndreaptă catre mine si se asează pe scaunul de langa mine. Imi arunca un zâmbet spunand:
-Speram sa te mai vad!
