Capitolul 5.

292 17 6
                                    

*

- Te rog, te impor, fac ce vrei tu, dar trebuie sa vii cu mine. Timp de o ora tot ce aud este vocea Emmei rugandu-ma sa merg cu ea la petrecere, nu pot, nu atata timp cat el e acolo si nu voi putea face nimic.  

- Nu pot, imi pare rau Emm, am de invatat. Am raspuns, defapt am terminat de invatat, dar nu-mi pot gasi o alta scuza mai buna, ea stie cat de important este pentru mine sa invat. 

- Jessica, e sambata, ce naiba e cu tine? 

- Nu merg, bine? E acolo Zayn si chiar nu vreau sa-l vad, nu atata timp cat ma va privi cu atata ura. Imi amintesc toate cuvintele spuse la petrecerea surorii lui, poate el crede ca nu inseamna nimic pentru mine si ca le voi primi exact ca si inainte, dar defapt dor, dor foarte tare. 

- Tocmai, arata-i ca esti mult mai puternica decat crede el si ca nu-ti pasa, te rog. 

- De ce vrei sa mergi la petrecerea asta? Am intrebat, chiar nu o inteleg.

- Pentru ca e sansa mea, stii cat de mult imi doresc sa ies cu...

- Cu? Fara sa-mi dau seama am inceput sa rad, stiu de cine e vorba, dar vreau sa o enervez putin. 

- Jessica! 

- Okay, vin, dar nu vreau sa te car din nou acasa, promit ca te voi lasa acolo de data asta.

- Nu, poate nici nu voi veni cu tine acasa. Chiar daca rade, stiu ca ce spune e adevarat si nu spune asta in gluma, oricum nu sunt mama ei, chiar daca uneori reactionez ca si una. 

- Daca chiar vrei sa vin cu tine, ajuta-ma sa-mi aleg cu ce sa ma imbrac. 

- Profiti de bunatatea mea. Spune aceasta razand in timp ce se indreapta spre dulap.

- Nici sa nu te gandesti. Am raspuns inainte sa-mi arate rochita.

- Ba da,  nici sa nu te gandesti sa refuzi, e cea mai geniala rochita si cum spuneam, nu accept un refuz. 

- Te urasc!

- Si eu te iubesc!

**

Urasc deja petrecerea asta, desi nu am facut nimic, pur si simplu o urasc. Prefeream sa stau acasa, acasa? Ma refer, la internat si sa citesc cartea scoasa de la biblioteca. Eram mult mai fericita daca faceam asta. Nu spun ca urasc petrecerile, le ador, dar nu cand trebuie sa vin obligata. Urasc cand cineva ma obliga. 

- Serinaaaaa? 

- Jessica? 

- Ce faci aici? Nu te-am vazut de multa vreme? Intreb eu mirata, Serina e una dintre prietenle mele care presupun ca a cam uitat de mine sau mai bine spus, ea nu-mi suporta noile prietene si a renuntat la prietenia noastra. 

- Sunt la facultate si presupun ca si tu, oricum mi-a fost foarte dor de tine. Spune aceasta, m-am ridicat de pe canapeaua pe care stateam pentru a o imbratisa. 

- Si mie, sper sa iesim intr-o zi daca vrei. I-am propus stiind ca nu ma poate refuza sau poate?

- Da, cand vrei, doar suna-ma si voi accepta cu placere. 

- Ma bucur sa aud asta. I-am raspuns zambind. 

- Am tot acelasi numar. 

- Okay. 

- Jess, de ce nu te distrezi? 

- Emm, suntem aici de doua ore si tu esti deja beata? Iti bati joc de mine?

- Nu te mai comporta ca o mama, si incearca sa te distrezi, esti ca o baba! 

Nu, nu vreau sa ma distrez. Vreau sa plec acasa si nu-mi pasa de ce se va intampla cu ea, sunt ca o baba? Okay, atunci baba va pleca acasa si cu siguranta se va simtit mult mai bine. La cat de beata e cred ca oricine poate sa i-o traga, iar ea habar n-are. 

- Oh, multumesc Emma, esti foarte draguta. 

 Ah, nici macar nu m-a bagat in seama, doar a plecat. Stiu ca maine isi va cere scuze, dar deja m-am saturat de comportamentul ei. Ce tot vorbesc, sunt obisnuita si stiam dinainte ca accept sa vin ca va face asta. Si stiu ca are dreptate, ma comport ca o mama, dar o fac pentru binele ei, nu vreau ca maine sa regrete tot ce a facut astazi. Cat despre '' Esti ca o baba'', asta a durut, foarte tare. Poate are dreptate as putea sa ma distrez si eu, plus de asta se pare ca perfectul perfectilor nu a venit, de ce nu sunt fericita? Poate pentru ca el nu e aici?  De ce nu pot sa fiu ca inainte, sa-l urasc din toata inima mea si sa uit ca exista, de ce? De ce a trebuit sa ma indragostesc tocmai de el, de ce trebuie ca el sa ma urasca, de ce e  iubirea asa complicata? Stiam mereu ca nu e bine sa ma indragostesc, de-asta nici nu am acceptat sa am un iubit, asta e singurul motiv pentru care am inceput sa ma comport mai mult ca un baiat, dar in ultimul timp toate astea s-au schimbat, putin... sau poate chiar putin mai mult.

M-am indreptat spre masa cu bauturile, am luat una, chiar nu-mi pasa ce am luat, stiu ca tot ce am facut in urmatorul moment a fost sa o vars pe cineva. 

Am ridicat privirea sus si l-am vazut pe Zack, era cat pe ce sa ma injure, dar cand a  vazut ca sunt eu s-a abtinut. 

- Imi pare rau, nu am vrut. 

- Jessica e okay, cred ca pana acum mi-ai spus de maxim o suta de ori asta. Rase acesta in timp ce incercam sa-l curat. 

- De ce esti singura?

- Poate pentru ca Emma e cu cine stie ce baiat? 

- Ah, da, era cu Robin. Raspunse acesta zambind. 

- Imi pare rau... . M-am scuzat pentru a nu stiu cata oara. 

- Jessica termina, e doar un tricou si stiu ca nu ai vrut. 

- Stiu, dar... 

- Intrerup? Oh, nu, te rog nu. Mi-a fost bine pana acum, chiar daca nu am facut aboslut nimic inafara de faptul ca i-am patat tricoul lui Zack, de ce a trebuit sa vina? Sa ma uit sau sa-mi las capul in pamant si sa plec, urasc sa ma priveasca, urasc totul. 

stay wild // z.m (Pauză)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum