Scumpule,
Îți amintești primul nostru sărut? Acela la care tânjeai atât de mult, dar fusese scurt. Sărutul acela ce îmi amorțise buzele, iar ca să ajuți ai spus să le muști. Duruse; chiar foarte tare. Dar nu îți puteam strica ție plăcerile, așa că nu ți-am spus. O fac acum, căci nu voi mai avea vreo altă șansă să o fac. O fac acum, căci știu că vei repeta ceea ce ai făcut și cu cele ce vor urma. Continui să plâng scriind aceste rânduri ce par nesfârșite. Detest faptul că plâng și știu că nici ție nu-ți pria, dar te prefăceai că plângi cu mine, că îmi săruți pleoapele și n-ar să mai curgă lacrimi. Când, de fapt, tu nu voiai decât să simți amarul lacrimilor mele, căci erai conștient că tu erai cel ce le provoca. Timpul trece, scumpule. Trece și nu privește ce lasă în urmă, nu privește șiroaiele de lacrimi ce-ți izvorăsc din ochi. De asta și plângeam; știind că va veni o zi în care voi pleca. Și iată-mă dispărută din viața ta, așa cum ți-ai dorit la ultima noastră conversație. Nopțile îmi sunt bântuite de cuvintele ce răsunau din gura ta: "Din partea mea poți să dispari de tot". Îmi spuneai că a fost din cauza nervilor. Și totuși, chiar și așa, ai dorit în sinea ta să dispar. Peștișorul de aur împlinește doar o dorință, iar a ta a fost deja epuizată. Apoi el dispare în adâncul mării, la fel cum și eu am dispărut prin lume. Căci eu eram peștișorul de aur. Și vreau să-ți spun din nou un ultim cuvânt...
Adio.
CITEȘTI
Scrisori de adio
RomanceScumpule, Tu știi că niciodată nu am putut să-ți spun ce simt în față. Știi că eu mereu îți scriam o scrisoare, o lăsam pe marginea patului, apoi dispăream ca un copil ce tocmai părea a fi prins în jocul de-a v-ați ascunselea. Dar de data aceasta vo...