New life - [One Direction-FF]

Cap. 8 - Nedumerire

Balerinii mei se taraiau incet pe covorasul rosiatic care ducea catre intrarea in hotel. Am clipit. L-am simtit cum pasea in urma mea. Eram usurata.Stiam ca este alaturi de mine.Imi spusese sa am incredere, asa ca asta faceam.Mi-am facut curaj si am ridicat privirea.  Am vrut sa vad care era peisajul din jurul meu.Am ramas socata.Adolescente.Tipete.

De o parte si de alta a intrarii in hotel un lant de barbati musculosi tineau valul de fete care tipau.Majoritatea plangeau si tineau caiete si postere in maini.In spatele acestor doua grupuri puteam sa jur ca am zarit si cativa baieti.As fi vrut sa citesc ce scria pe pancarde, dar eram prea obosita.Mi-am mutat privirea.Mi se parea ca drumul catre intrare era interminabil.

Deodata am simtit un gol.Am tresarit.Nu il mai simteam ca e alaturi de mine.M-am speriat.Era singura persoana in care aveam incredere, iar acum nu o mai era langa mine.Am inspirat adanc si m-am decis sa privesc in spate.Imi era frica de ce urma sa vad, dar nu intelegeam de ce.Mi-am intors capul. Din instinct am intredeschis gura.Era el.Facea poze alaturi de cateva fete Ele strigau si trageau de el.Am simtit nedumerire, mai multa ca oricand. Nu intelegeam nimic. M-am decis sa ma opresc pentru a il astepta.Cateva adolescente ma priveau intens si ma analizau ca pe un specimen abia descoperit.

O mana barbateasca imi cuprinse umarul usor.Am intors capul.Era portarul.M-a privit bland, iar apoi mi-a spus:

- Pe aici, va rog! Si imi arata inspre hotel.

I-am zambit politicoasa.In acel moment, portarul se indrepta spre hotel si imi deschise usa.Astepta sa intru.Am mai privit o data in urma.El inca era alaturi de adolescente.Am inghitit in sec.Eram singura.Dar m-am hotarat sa intru, asa ca am continuat sa inaintez pe covoras pana ce am ajuns.De cum am intrat am ramas uimita, dar nu in adevaratul sens al cuvantului, ci mai mult speriata.Am respirat cu greu.Stateam langa cateva ornamente ce ieseau in relief, langa un perete.Inauntru totul era crem si luxul parea sa fie la "moda".In mod normal m-as fi bucurat de priveliste, dar eram foarte obosita, iar singura persoana pe care o stiam innota afara in valul de fete. Am privit usor, retinuta, receptia.Erau doua femei brunete in bluze albe cu insigna hotelului.Ma priveau si susoteau. L-as fi intrebat pe portar ce urma sa se intample, dar disparuse.Am preferat sa ma asez pe unul dintre fotolii. Mi-am ales unul care avea privire spre intrare, dar si spre geamul prin care vedeam scena de afara.Tot ce simteam era multa nedumerire, din ce in ce mai multa. Imi pregateam deja intrebarile.