New life - [One Direction-FF]

Cap. 29- Surpriza si Promisiuni

Vocea mea suna si mai ingrozitor cand in camera se asternu linistea.Tineam telefonul in mana dreapta sprijinindu-ma de perete.Priveam podeaua si deja mi-l imaginam.Abia puteam vorbi, din cauza propozitiilor abia citite de pe internet.

-Ce ai patit? Rostise calm, dar ferm.

Habar nu aveam cum de imi citise sentimentele in cuvantul abia rostit.Un simplu "Alo" si deja stia cum corpul meu se scalda intr-un sentiment adanc de neliniste.Am preferat sa nu ii raspund.Nu aveam de ce sa o fac.

-Heei!Stiu ca..

Am simtit cum nervii mei imi vor rupe buzele sfasiindu-le cu niste cuvinte dure si asta facusera:

-Louis, nu stii nimic!Si nu te invinovatesc..Nu mai esti de mult o persoana normala care sa aiba o viata simpla..Cel putin nu ca a mea..Imi pare rau, vorbim mai tarziu.Nu am starea necesara..

-Uh...Dar...

Si am inchis telefonul trantindu-ma pe patul meu, care parea unul al suferintei.Stiam ca Louis nu era vinovat sau poate ca era si eu nu imi dadeam seama.Nu simteam decat cum fata mea era turtita de perna si cum am simtit ca incepea sa fie umezita de lacrimi.Era singurul lucru de care ma bucuram.Plangand ma descarcam.Caitlin nu imi putea fi alaturi.Nu ar fi inteles faptul ca viata mea se complica si faptul ca eu chiar nu imi dorisem toata aceasta faima.Acasa eram doar o simpla fata care nu avea prieteni si era tratata ca atare, dar aici totul se schimbase.

Diverse imagini imi patrulau mintea si campul meu ghidat inspre adancul pernei.M-am intors cu fata la tavan si am inspirat cu greu.Probabil ca eram rosie si putinul machiaj sau asa numita "corectura" pe care o aplicasem pe fata mea de dimineata se dusese de mult.Mi-am privit mainile umede si am hotarat sa ma opresc.

Nu conta ca oamenii din jurul meu ma percepuse astfel, sau cel putin colegii, trebuia sa ma scutur si sa o iau de la capat.Insa o intrebare imi framanta gandurile.Eram doar prietena cu Louis sau in cel mai rau caz, amici.Cu toate acestea ziarele scriau de o asa-numita relatie care inca nici nu ajunsese intre mine si el.Nutream ceva pentru Louis, dar nu stiam sigur daca era o afectiune frateasca sau una irezistibila ca pentru un barbat in adevaratul sens al cuvantului.

Am oftat.Nu stiam ce sentimente aveam pentru el si colegii mi le bulversau.Am preferat sa ma uit peste cateva teme.Am inchis laptop-ul si am inceput sa imi insir diferite caiete pe masa si fise de lucru.Istoria parea simpla, dar examenele asteptau.

In cateva minute era sa imi scufund intreaga mana in par, deoarece ochii mei nu se puteau concentra.Aveam nevoie de putina apa.M-am ridicat si am mers pana in dreptul geamului.In curte nu era nimeni.Majoritatea erau la optionale sau la cantina.La ora asta caminul era destul de gol.Am zambit usor tragand perdeaua si am mers la baie.

Apa rece imi trezi fata inrosindu-mi-o putin.Ma gandeam la Louis si la faptul ca ii inchisesem telefonul din cauza barfelor.Gresisem, dar eram doar o adolescenta care devenise faimoasa peste noapte si care ar fi trebuit sa se integreze si nu sa fuga de ceea ce zic ceilalti despre ea.Mi-am scuturat capul si am auzit o bataie in usa.Probabil era Caitlin.

"Probabil ca si-a uitat cheia sau s-a certat cu Jeny..Si a venit mai devreme...Ohh fata asta! "

Am lasat prosopul in baie si am plecat sa ii deschid.Usor, am apasat pe clanta si cu un zambet relativ simplu am deschis-o.Ma asteptam sa fie Caitlin cea cu parul ei blond si ciufulit si cu geanta cu One Direction, dar nu era asa.Un tip putin mai inalt ce purta o geaca de blugi albastra si niste blugi relativ stramti ma privea intens.Avea afisat un zambet larg si fortat teatral pe fata.In mana avea o punga pe care o tinea la nivelul pieptului ca un copil mic ce cerea bomboane de Halloween.Ochii sai albastri ma priveau, trecand de ai mei si plecand departe.Era Louis.Mi-am deschis usor ochii lasand surprinderea sa mi se citeasca pe chipul proaspat plans: