New life - [One Direction-FF]

Cap. 25 - Documentare

Camera era scufundata in tacere, iar lumina lasa umbre pe parchet.Capul imi vajaia puternic sub presiunea cuvintelor ce se derulau ca o caseta stricata.Am privit atenta pe fereastra.Gol.

Aerul imi parea greoi si simteam cum fiinta mea incepea sa tremure.In cateva secunde pumnii mei erau inclestati.Am simtit cum celule din corpul meu urmau sa rabufneasca.Am incercat sa trec peste despartirea de familie, prieteni si de casa fara sa vars prea multe lacrimi.Acum insa corpul meu cerea o pauza emotionala, pe care urma sa mi-o ofer.Am simtit cum ma prabusesc lasandu-mi corpul sa alunece pe langa patul lui Caitlin.Ochii mi s-au umplut de lacrimi.Plangeam.

Era a doua zi de cand eram in liceu si plangeam in hohote.Mi-am infasurat fata in manecile hainelor mele.Revedeam scenele de azi si cuvintele dure care imi lasasera un gust amar.Scanceam usor si incercam sa imi misc corpul ca sa uit de durerea dinauntrul meu. Am rasuflat puternic incercand sa las ca toata tristetea sa imi paraseasca fiinta.

Am respirat adanc si am preferat sa imi gasesc o alta actiune.Am clipit de cateva ori si m-am ridicat de pe podea.Am inghitit de cateva ori, respirand greu din cauza lacrimilor ce mi-au blocat canalul respirator.Dupa ce fata mea a fost inundata de apa rece de la robinet, totul parea ca va fi mult mai bine.

I-am facut cateva update-uri  programelor de pe laptop si gandindu-ma am decis.Trebuia sa ma documentez in legatura cu formatia One Direction.Parea cea mai buna actiune pe care o puteam face.Trebuia sa stiu ce premii au luat, videoclipurile, pana la cele mai mici detalii si barfe. Nu aveam de gand sa devin fan, dar eram cu siguranta neinformata.Nu eram genul de persoana care sa asiste la o discutie pe langa subiect, asa ca trebuia sa aflu.

Am deschis cateva site-uri cu: facts, videos, news si history, tot ceea ce imi oferea Google-ul.

Citeam randurile rapid si le bifam in micul meu carnetel imaginar.Paginile veneau, imagini cu imagini lasand timpul sa treaca pe langa mine.Eram fascinata de cate lucruri se putea scrie despre cei cinci baieti.Intr-o ora aflasem toate detaliile posibile: prima piesa lansata, albumele, videoclipurile, unde si cum s-au cunoscut/format, mai multe detalii despre Simon, premiile si noile nominalizari,  vietile personale: actuale si foste prietene si ultimele barfe.

Ajunsa pe una dintre cele mai accesate site-uri de barfe o poza imi fura atentia.Am deschis articolul curioasa.Eram chiar eu, numai ca nu in aeroport ci in cafeneaua de ieri.Gura mi s-a deschis automat lasand la iveala socul pe chipul meu.Titlul ma facu sa vibrez rostindu-l cu voce tare:

E OFICIAL! LOUIS ARE O NOUA IUBITA! (Poze de la intalnire mai jos)

- Serios!?

Eram noi incercand sa fugim de ei, in cafenea.Imi venea sa rad si sa plang in acelasi timp. Un sentiment ciudat imi umbla prin vene: fericire dar uimire.Iesisem zambind in poze.Am privit una dintre poze: era momentul in care Louis ma luase protectiv de mana.Am zambit la vederea fotografiei.Mi se parea atat de naturala si pur si simplu nu ma vazusem pana in acel moment alaturi de el.Nu in acel fel in care paparazzii o facusera.Am privit poza timp de cateva minute bune si lungi in care gandurile mele deja pictau raspunsuri pe foi albe.Am tresarit la o usa trantita de pe hol.M-am trezit din visare inghitind cu un gust dulce de mandrie.Mi-am balansat corpul si m-am aruncat pe pat spre telefon.Trebuia sa il sun.

Spre mirarea mea o lista intreaga imi aparu pe micul ecran.

Eram buimaca, dar am descoperit mesajele erau de la Louis.Uitasem complet ca trebuia sa ne vedem. Un val de bucurie si emotie ma coplesi.Intr-un final am reusit sa il sun fara ca vocea sa imi tremure.Nu stiam sigur daca ma simteam asa din cauza faptului ca vorbeam cu el sau presa spunea ca suntem impreuna.Imi lasase un mesaj vocal:

"Hei cand primesti mesajul acesta..Suna-ma!Ti-am lasat o gramada de mesaje si apeluri.Suntem in drum spre tine.Xo Mary!"

Primele ganduri care imi venira erau: Venim? Cu cine mai vine? Xo?

In fuga mea spre usa, tot ceea ce am putut face a fost sa imi iau geaca si telefonul.Louis avea sa ajunga in cateva minute, iar daca restul "vecinilor" mei de camin il vor vedea, nu voiam sa mai pierd vremea.In gand mi-am multumit mie: Caitlin nu era acolo.Daca reactiona ca fanele din fata hotelului, urma sa aiba nevoie de asistenta medicala.

Am incuiat usa rapid, incheindu-ma la geaca.Apoi am inceput sa alerg incercand sa imi scot telefonul si sa bag cheile in buzunar, dar m-am izbit cu putere de cineva.M-am dezechilibrat pentru cateva secunde, dar persoana respectiva ma prinse.

Ochii mei s-au ridicat rapid.Eram foarte uimita.Ziua mea incepea sa fie mai complicata si imi multumeam ca avusesem timp sa ma documentez.Urma o convorbire lunga.