Chapter 6

87 15 7
                                    

Imi limpezesc putin mintea, gandindu-ma la toate circumstantele periculoase in care ma aflu. Casa mea risca sa fie distrusa, mama sa fie omorata si eu sa raman pe drumuri. Ma imbrac imediat si incerc sa ies pe usa, dar Liam ma trage inapoi.
-Esti nebuna? Unde vrei sa pleci? O sa fii mancata de vie!
Ma asez pe vine, imi inchid ochii simtind cum lacrimile imi inunda chipul rece. Prind mana lui Liam si privindu-l in ochi, ii spun tremurand:
-Te rog! Mama mea e acolo si poate sa moara, casa imi va fi distrusa. Te rog, ajuta-ma!
-Harry, pregateste gayott-ul si salopsis-ul, plecam spre lagar.
-In niciun caz, Katherine si Niall se descurca foarte bine, se pare ca ii tin in loc, se opune Harry asezandu-si palaria.
Eu insa imi deschid telefonul, verificand casuta de mesaje primite de la Katherine.

"Crystal, cheama-l pe Liam.
19:57"

"Niall e ranit.. cheama-l acum.
20:15"

"IN NUMELE LUI DUMNEZEU MOR TOTI.
20:30"

-Poate ar trebui sa ne grabim, zic speriata aratand mesajele celor doi.
Harry face ochii mari si se panicheaza nestiind pe ce sa puna mana mai intai. Deschide toate sertarele si scoate tot afara, impingand mai apoi sticlutele intr-un sac.
Liam imi prinde incheietura si ma trage afara, in ploaia infernala ce s-a pronit. Imi tranteste casca in cap, atat de tare incat imi vine sa urlu si sa-i smulg ochii dar ma abtin la gandul ca mama e in pericol. Ma urc pe motocicleta lui, strangandu-i puternic abdomenul. Imi strang ochii incercand sa imi concentrez gandurile spre altceva nu pe faptul ca sunt pe o motocicleta cu un baiat care nu il stiu decat de vreo 2 zile, motocicleta care merge cu 130 km/h intr-un orasel micut.
-Coboara! striga el, trezindu-ma la realitatea urata in care traiesc. Ma uit dupa el, dar este deja intrat in casa. Il vad si pe Harry in urma noastra sosind in camioneta lui veche. Acum ii observ parul lung, cret si ud, care arata ca scos din reviste.
-Poftim, arunca sticlutele astea in toate creaturile pe care le vezi, ok? spune Harry asezand o cutie plina cu sticlute umplute cu diferite prafuri.
Ma intorc tragand aer in piept spre usa casei, cand vad o chestie ciudata plina de par, ochi rosii si colti uriasi venind spre noi. Arunc o sticluta tipand, cand Harry ma trage inapoi.
-Ala e Liam! Ti-am zis in orice creatura nu in Liam. Alerg spre el, care statea jos, ca un om de data aceasta.
-Nu e nimic, ma voi vindeca, voi plecati, spune Liam stins, intre timp eu privind ingrozita arsura imensa ce i-am provocat-o pe brat si spate. Harry ma trage dupa el, in casa. Arata impecabil, ca inainte. Probabil adevarata lupta se duce la subsol.
-Mama.. unde e mama? repet ca un copil mic coborand cu frica scarile intunecate. Se aud urlete si busituri, iar sangele este intins peste tot. Imi ridic privirea vazand-o pe Katherine cum incearca sa dea in doi varcolaci imensi, in timp ce Niall zace pe jos, plin de sange. Inca alte creaturi se lupta intre ele si il vad pe Harry cum incepe sa dea cu pumnii in ei. Arunc sticlele una dupa alta in varcolacii care o ataca pe Katherine dar nimic.
-Si-au creat un scut impotriva gayott-ului! gafaie Harry ascunzandu-se sub scara. Ai grija de Niall avem nevoie de simturile lui.
Ma intorc brusc spre baiatul blond, care am aflat in sfarsit ca e Niall si il zgudui incercand sa-l readuc la contienta. Ii repet numele si imi tin permanent mana pe incheietura lui testandu-i pulsul. Un urlet ascutit se aude, urmand o cazatura zgomotoasa. Privirea mea o intalneste pe a lui Katherine, care este cazuta la pamant. Alerg si o trag inapoi sub scara ca pe Niall pentru a nu ne vedea monstruozitatile alea.
-Katherine, esti bine? o intreb grijulie mangaindu-i obrajii zgariati.
-Harry... Har... dintr-o data isi pierde cunostinta plecand capul jos. Trebuie sa il salvez pe Harry? Eu care nu pot sa tin nicio minge in mana? Rup cat de repede pot o scandura din scara si alerg in spatele creaturii ce il sugruma pe Harry. Tipand i-o trantesc pe spate, dar nu reusesc decat sa rup scandura. Creatura se intoarce spre mine, nervoasa, cu ochii sticlosi si albi, colti si gheare imense. Ma tranteste de un perete si cu o mana ma ridica de gat, pierzandu-mi respiratia si auzul totodata din cauza fricii. Ma zbat si tip plangand dupa ajutor, fara vreun rezultat. Imi inchid ochii. Asta imi este sfarsitul. Simt cum ghearele incep sa imi intre sub piele si.. sunt scapata jos. Imi deschid ochii umflati pe plans, trezindu-ma deasupra monstruozitatii moarte la pamant. Imi ridic privirea vazand cum Zayn, impusca ajutat de doua pistoale cateva dintre creaturile ciudate, reusind sa le doboare la pamant, in timp ce celelalte au fugit inapoi in peretele de stanca. Incep sa plang si mai tare, incontrolabil, fara sa-mi dau seama daca de fericire sau de durere. Zayn se indreapta spre mine cand Liam sare deasupra lui, dandu-i pumni si picioare peste fata.
-Mi-ai omorat mama de tot acum! Nenorocitule o sa ti-o platesc!
-Liam! Potoleste-te, intervin eu tragandu-l de pe Zayn. Ti-a salvat viata! Mi-a salvat mie viata si tuturor. Preferai sa te omoare mama ta cu mana ei?
Acesta se retrage stergandu-si pumnul patat de sange de pantaloni. Se intoarce spre mama lui, transformata in om, cazuta la pamant si ii plange pe piept.
-Hei, esti bine? il intreb grijulie pe Zayn stergandu-l sangele de la nas.
-Eu sunt ok, tu nu esti, raspunde privindu-mi rana de la gat.
-C-cum ai reusit sa ii rapui? ma balbai rememorand toata scena oribila de dinainte.
-De la bunicul meu.. el mi-a lasat 5 gloante speciale pentru cazuri de genul, dar acum nu mai am niciunul. Astea nu ii pot tine speriati decat o saptamana. Ne trebuie munitii si..
-Crystal.. ingana Katherine stinsa privind spre mine. Alerg catre ea, aplecandu-mi urechea spre gura ei, incercand sa aud murmurul. Coada....taie...taie coada.
Sa-i tai coada? O privesc intrebator, in timp ce ea aproba din ochi. Iau un ciob de sticla pe care il trec peste varful cozii, cauzand o sangerare ciudata. Ea urla, se ridica pe picioare si ii sfasie hainele lui Zayn cu ghearele lovind in el.
-Pleaca sau te omor! striga cu o voce groasa. Umanul e cu umanul, supranaturalul cu supranaturalul. Esti un vulpoi fals! Pleaca sau am sa-mi infig coltii in ochii tai si am sa ii mananc de fata cu tatal tau.
Zayn se ridica slabit si alearga spre o iesire diferita de cea folosita de noi. Raman uimita la vorbele lui Katherine, iar ea, rusinata de faptele ei, se apropie de mine si-mi spune calm:
-Sa nu cazi prada frumusetii lui. Este un fals, te vrea sa te foloseasca pentru a ne ucide pe noi, asa cum au facut si stramosii lui.

Hei... stiu ca nimeni nu citeste aceasta carte poate din motiv ca nu a aflat nimeni de ea. Cei care imi apreciati cartea, puteti spune si altora? Dau dedicatii.. si toti cei care ati aruncat un ochi peste ce am scris.. imi puteti zice tot ce e gresit? Ce lipseste?

Murder TownUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum