Prima Noapte -[ Volumul I + Volumul II ]

Capitolul X

M-am privit în oglinda, trecându-mi degetele prin parul încurcat. Chipul îmi era sifonat de lacrimi, ce străluceau stins în lumina becului.
Am oftat prelung, spălându-mi fata cu apa rece. 

Camera era întunecoasă când am ieșit din baie, chiar cu un aspect sinistru. M-am încruntat prin întuneric, căutând cu mâinile prin aer un întrerupător.
-Nu e amuzant, Matt! Îți pot auzi bătăile inimii... și respiratia sacadata. Aprinde lumina!

Mâinile sale se încolăcira în jurul meu, trantindu-ma pe pat. Apoi lumina se aprinse brusc, descoperind un chip amuzat și o privire aroganta.
-Ha haha... Ești cea mai naspa gazda pe care am văzut-o vreodată!
Se bosumfla, așezându-se la capătul celălalt al patului. Mă întreb cum va arata dimineață... Cu parul ciufulit și drăguț ca al lui Luke și genele sale lungi, umbrundu-i cearcănele provocare de nopți nedormite și... la naiba! Golul din stomac mă anunța că sufleul meu îi simțea deja lipsa.

Am oftat, trăgând pătura peste mine. El mă privi lung, cu mâinile asezate sub cap.
-Știi... nu credeam ca am sa stau cu o fata așa Cum stau cu tine acum și sa nu vreau ceva de la ea.
-Deci nu vrei sa..?
-Ba da, dar... Se pare ca mă pot controla. De dragul tău doar.
Zâmbi, întinzându-se. Mușchii brațelor se incordara odată cu el, ieșind acum în relief. Am înghițit în sec.
-Îmi e somn, Matt... Poți sa închizi lumina?
Aproba, întinzându-se după întrerupător. Camera fu cuprinsa de un întuneric de nepătruns, iar eu m-am auzit suspinând.
Mă simțeam oribil ca am plecat așa în loc sa o înfrunt pe blonda. Se pare ca realitatea este uneori mult prea greu de suportat pentru mine.

L-am simțit cum se apropie și mă cuprinde în brațe. M-am chircit.
-Matt... ce faci?
Își lipi bărbia de creștetul capului meu, mangaiandu-mi parul. De fapt, era... plăcut.
-Shhh... Lasa-ma sa te ajut sa-l uiți...
-N...
M-am înecat cu propriile cuvinte, afundabdu-mi capul în tricoul sau. Valurile de lacrimi mă străbătura alert, scuturându-mi corpul. Urăsc sa mă exteriorizez... Mă face sa par slaba. Dar câteodată, pur și simplu nu mă pot controla.

Își impletici degetele cu ale mele, ținându-ne mâinile undeva intre noi.
-Noapte buna, Katey...
Și așa am căzut prada somnului, în patul unui necunoscut, cu prietenul meu cel mai bun în minte. Câteodată mă întreb dacă inima este conectata cu creierul, pentru ca ia cele mai ciudate decizii...

-------------------------------------

Mi-am deschis ochii brusc, parcă trezita dintr-un vis, aruncând priviri fugare în jur. Încăperea în care mă aflam nu arata deloc ca și camera mea, sau a lui Luke. Era necunoscuta...
L-am privit lung pe brunetul de lângă mine ce dormea dus, cu gura deschisa și parul în ochi. Am zâmbit. Băieții sunt atât de drăguți când dorm... mmm, păcat ca va trebui sa îl trezesc. Am coborât din pat ușor, " pescuind " telefonul din geanta. Am căutat cea mai haotica melodie de metal pe care o aveam, apropiind telefonul de urechea sa. Unu, doi...

Băiatul tresari cu un mormăit gâtuit, căzând din pat în încercarea de a opri sursa sunetului. Cat despre mine, eu doar mă țineam cu o mana de burta, încercând sa-mi recăpăt suflul de la atâta ras.
Îmi arunca o cautatura mânioasa, ridicându-se tacticos de jos. Oh oh, nu-i a buna...

Mă trânti pe pat, punându-se peste mine și blocându-mi mâinile deasupra capului.
-Fata rea! De ce nu lași omu' sa doarmă, pisica?
I-am zâmbit inocent, arătându-i toti dinții. Am putut observa un început de barba pe fata sa, detaliu ce-l făcea cu mult, mult mai sexy decât era legal... Mă holbam... efectiv mă holbam. Nu era de ajuns ca dormisem la un prieten de al lui Luke, pe care îl văzusem de maxim doua ori, dar acum mai era și calare pe mine. Am înghițit în sec, fixându-i privirea. La un moment dat, izbucni în ras.
-Ce?
-Tu...
-Ce-i cu mine?
-Ești așa de inocenta.
M-am încruntat.
-Hey, e de bine... rar mai găsești așa ceva...
Linistea puse stăpânire pe amândoi. Era o liniște ciudata... cel puțin pentru mine, deoarece el mă fixa cu privirea ca și cum as fi fost o statuie sau mai știu eu ce...
-Te holbezi... de ce?
-Nu știu... ești frumoasa.
-Nu, nu sunt! Dacă as fi fost... Dacă as fi fost Luke nu m-ar fi tratat ca pe un nimic.
Ofta.
-Asculta, Katey... Luke tine la tine, bine? Are nevoie doar sa fie pus în situația de a te pierde... Atunci se va trezi la realitate instantaneu. Crede-ma... Ai încredere în mine?
-Da... adică,  în ultimul timp se pare ca oricine altcineva îl cunoaște mai bine decât prietena cea mai buna... Nici nu știu de ce mai încerc...
-Hey! Fruntea sus, bine? Pune-ti fundul ăla sexy la treaba și hai, îmbracă-te. Număr pana la o suta și plec! Dacă nu ești gata, tine de tine și numai de tine sa ajungi la școală.