Mă duceam acasă. Mă tot gândeam la ce mi-a spus Rebecca. În James nu mai am încredere, mai ales după tot ce s-a întâmplat astazi. Dar, pe drum m-am întâlnim cu Dyana. Nu am băgat-o-n seamă, dar ea s-a oprit și s-a uitat foarte ciudat la mine. Oricum nu mai vreau să o văd, sunt foarte supărată pe ea. Noroc de Rebecca, ea mă înțelege. Mai bine nu m-aş mai gândi la James si l-aş uita, asta ar trebui să fac.
La școală
- Amanda, ce faci? Te simți bine? întreabă Rebecca
- Bună Rebecca. Mă simt destul de bine. M-am gândit să uit de James și să stau singură o vreme, adică fără niciun băiat prin preajmă.
- Foarte bine gândit. În legătură cu asta..
- Ce este? întreb eu curioasă
- Cred că am un admirator! spune Rebecca rușinată
- Serios? Nu cred, super. Sper să afli cine este cât mai repede!
- Mda.. cred că am aflat deja cine este..
- Cine, cine?
- Stii că acum vreo 2 săptămâni a venit un băiat nou la a X-a C, cred că el e. Adică..se uită la mine cu niște ochi de îndrăgostit..
- E drăguț băiatul, nu am cuvinte. spun eu râzând
Cât vorbeam îl văd pe James trecând pe lângă mine foarte grăbit. Mă gândeam la ceva și i-am spus lui Rebecca:
- L-ai văzut pe James cât de grăbit era? întreb eu nedumerită
- Da, foarte ciudat.
- Vrei să-l urmarim? întreb eu râzând
- Bună idee, haide!
- Esti nebună? Nuu..
- Haidee.. o să fie distractiv, cred.
- Ok, hai.
Am plecat noi repede după el, am tot mers, am tot mers. Am ajuns la o florărie, de unde a cumpărat un buchet imens de trandafiri, mie, niciodata cumpărându-mi așa ceva. Mergem, tot mergem si ajungem într-un parc unde, din câte observasem aștepta pe cineva. Deodată apare Dyana care era foarte veselă, îl ia pe James in brațe si îl sărută. Eu nervoasă mă îndreptam spre ei si Rebecca îmi spunea:
- Ce vrei să faci? întreabă ea uimită
- Mă duc să le dau o lecție!
- Nu, lasă-i, ai spus că nu te mai interesează!
- Nu pot sa îi văd împreună, înțelege! Nu știi cum e!
- Bine, dute, dar să nu dai vina pe mine după aceea!
Mă duc repede la bancă pe care stăteau şi zic:
- Sunteți chiar nesimțiți de acum, fostul meu iubit cu *cea mai bună* verișoară a mea! spun eu nervoasă
- Amanda, înțelege că ne iubim! spune Dyana cu un zambet fals
- Daa, vă iubiți al naibii de mult, fix cum ai făcut și cu ceilalți băieți, nu?
- Despre ce vorbește, Dyana? E adevărat? întreabă James confuz
- Nu, îmi dai seama că minte doar ca să ne despartă?
- Nu mint deloc, tu ești cea care minte dintre noi, sa fie foarte clar!
- Nu mai vreau să te văd în viata mea, Dyana! spune James nervos si pleacă
- Ești mulțumită? întreabă Dyana nervoasă
- Da, sunt multumită că am scăpat omul pe care l-am iubit de o prefacută ca tine!
Cam atât cu acest capitol. Sper că v-a plăcut și nu uitați să dați steluță și dacă vreți, puneți comentarii cum ați vrea să continue cartea. Cum am spus, de acum vreau să postez de 3 ori pe săptămână și sper ca și voi să mă susțineți în privința asta. Byee
