Veţi afla despre o fetiţa de doar câteva luni care a călătorit printr-un portal pe un tărâm magic, pe care va avea o grămadă de peripeţii, dar se va lupta şi împotriva răului când va creşte.
Adelle crescu... devenise o copilă de numai 7 anişori... Nu se schimbase aproape deloc. Comportamentul era acelaşi. Avea păr lung,ondulat şi roşcat ... ochi căprui ! Îţi era mai mare dragul să o priveşti. Vrăjitoarea care a luat-o, Vrăjitoarea Ginger, nu prea avea grijă de ea. O punea să măture, să facă mâncare, să meargă în pădure să adune frunze de la diferiţi copaci pentru poţiunile ei şi să ude plantele. Vrăjitoarea Ginger locuia într-o peșteră întunecată. Adelle trebuia să doarmă pe jos... nu avea voie să doarmă în pat... sărăcuţa...! Îi aşternuse o pătură udă pe care trebuia să se culce. De obicei erau zile în care nici nu mânca. Alterori mânca doar un măr săltăreţ din copacul de lângă peșteră. Când vrăjitoarea nu era acasă, îşi mai prepara ea câte un sandwich cu brânză şi şuncă. Adelle nu îşi mai amintea de părinţii ei. Ba chiar Ginger i-a spus că e fata ei şi trebuie să facă ce zice ea. Părinţii ei erau foarte supăraţi... mai ales sora sa,Anne, care acum avea 11 ani... şi îi era tare dor de Adelle. În fiecare seară dormea lângă pătuţul ei plângând şi scâncind. Nici Marie, mama lui Adelle nu mai era cu zâmbetul pe buze cum era de obicei . Dimineaţa era foarte tristă. Nimic nou nici în privinţa domnului Morgan... suferea mult după piederea fetiţei sale dragi... Într-o zi,când vrăjitoarea se apucase de o licoare nouă, o trimise pe Ade, căci aşa îi prescurta ea numele, în pădure: -Ade! Ade! Ade!!! -Da, stăpâna... -De ce nu răspunzi când te strig de prima oară?! - Spălam vasele, iar apa curgea... nu v-am auzit. Îmi cer iertare! -Gata cu regretele! Să te duci în pădure să îmi aduci frunze din copacul "din-dan-bow" ! Acum! - Am plecat... Adelle plecă nedumerită... ce era un "din-dan-bow "?! "Femeia asta nu e în toate minţile! Nici nu ştiu ce fel de frunze vrea să îi aduc şi ea mă trimite să le iau! " gândea fetiţa. Ajunse în pădure. Se uită în jur... nu ştia care era copacul
"din-dan-bow". Căută... căută... şi căută..dar nu îşi dădea seama care este acel copac. "Sunt mii de copaci aici... care e oare cel corect?!" Zări un spiriduş. Alergă spre el şi zise: -Bună ziua! Mă puteţi ajuta cumva?! -Cu ce să te ajut? -Ştiţi care este copacul "din-do-bo" sau ceva de genul? - Bineînţeles! Urmează -mă! Merseră de-alungul pădurii şi ajunseră la un copac cu... frunze move! -Aici este! -Ce mai e şi bazaconia asta?! - Copacul "din-dan-bow "!
-Ciudat... oricum, mulţumesc că m-ai îndrumat! -Cu plăcere! Pe mai devreme! (Aşa se zicea la spiriduşi "Pe mai târziu ",pentru a nu părea o veşnicie când îşi iau rămas bun.) -La revedere! În gândul ei se întreba ce fel de copac e ăsta. Cam aşa arăta:
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ciudat... nu? Ei bine umplu un coş cu frunze mov şi plecă spre "casă ".
