Lost On You

Capitolul 27.

-Bine... macar e bine! Doamne, poti sa o chemi pe SeungHee pana aici?spune Kai amintindu-si ca lovit-o cand a venit.
-De ce?
-Trebuie sa imi cer scuze de la ea!
-Ya! Ce i-ai facut?
-Ai sa vezi! Cheam-o!
-Acum o chem.

-SeungHee! Vino pana la mine in birou, te rog!
-Imediat!se aude vocea lui SeungHee prin telefon.
La scurt timp isi face si SeungHee aparitia.
-M-ai chemat iu...Chanyeol?
-De fapt nu eu, Kai!
-S-a intamplat ceva?spune aceasta intorcand privirea spre Kai.
-De fapt chiar s-a intamplat. Imi cer scuze ca te-am lovit azi!
-Eh, nu-i nimic! Stiam ca te grabesti sa o vezi pe domnisoara Joo.
-Chiar imi pare rau! Esti ranita pe undeva?spune Kai si se ridica in picioare apucand-o pe SeungHee de brat vrand sa vada daca e bine.
-Nu. Sunt bine!spune ea retragandu-si mana rapid.
-Atunci eu o sa plec. Revin maine,Yeol!
-Bine! Te conduc?
-Ma descurc si singur. Ramaneti aici!spune Kai si face cu ochiul zambind si apoi inchide usa in urma lui.

Mergea acasa fericit dupa atata timp. Ajunge in apartament si apoi intra in camera lui.
-Cu ce sa incepem.... nu imi pasa, cert este ca trebuie sa imi fac curat in camera si apoi in restul casei.
Dupa aproape 2 ore casa era complet curata iar seara il gasea pe Kai atat de obosit incat adormise pe canapea incercand sa se uite la un film.
In ziua care era pe cale sa se incheie trecuse prin atatea stari incat ajunsese sa fie ingenunchiat la propriu de unele dintre ele.
De la razbunare aproape in depresie din nou si toate astea doar ca mai apoi sa afle ca iubita lui s-a trezit din coma. Plansese, rasese, tipase,alergase...toate astea doar din cauza lui Haneul...si pentru Naeun.

Telefonul ii suna de aproape 3 minute dar abia acum il auzea. Se ridica aproape impiedicandu-se de covor si alearga pana in bucatarie de unde se auzea telefonul." Probabil l-am uitat aseara aici."isi spune el si apoi ridica telefonul si raspunde fara sa mai verifice cine suna.
-Alo?
-Iubitule! Ce faci?
-Na-Naeun? De ce m-ai sunat? S-a intamplat ceva?spune Kai agitat mergand repede spre camera lui.
-Nu! Doar imi era dor de tine!spune ea in soapta.
-De ce vorbesti in soapta,iubito?
-Nu prea am voie sa folosesc telefonul...
-De ce nu-l asculti pe Chanyeol?
-De unde il cunosti pe Chanyeol?
-Vrei sa fii prinsa ca folosesti telefonul?
-Nu... imi spui?
-Vin la tine, iubito! Mai asteapta 20 de minute si sunt acolo.
-Bine! Te astept. Imi aduci te rog niste haine?
-Bine! Iti aduc! Vrei ceva anume?
-Mnu..  adu orice.
-Bine! Te iubesc! Ajung repede.
-Bine! Si eu!
-Si tu ce?
-Si eu te iubesc!
-Ma gandeam eu.spune Kai chicotind.

-Domnul Park este?
-Astazi a zis ca va intarzia!
-Dumneavoastra sunteti domnul doctor Do?
-Ne cunoastem?
-Nu... dar dumneavoastra sunteti doctorul care am inteles ca are grija de iubita mea, Joo Naeun.
-Da! Eu sunt! Trebuie sa fiti domnul Kim,nu?
-Kai!spune si intinde mana spre doctor.
-Do Kyungsoo!Incantat!
-De asemenea. Am venit sa o vizitez pe Joo Naeun.
-Va trebui sa asteptati inca vreo 15 minute pana cand i se vor face analizele domnisoarei.
-Bine. Pot merge sa astept pe hol?
-Sigur!
-Multumesc frumos! Ah, daca il vedeti pe Chanyeol...adica pe doctorul Park puteti sa ii spuneti ca am venit?
-Sigur!
-Dupa analize imi puteti spune cand va putea merge acasa, Naeun?
-Da, dar din cate am vazut, starea ei se imbunatateste pe zi ce trece.
-Deci poate fi externata mai devreme?
-Sa speram!
-O zi buna!spune Kai plecand spre salonul lui Naeun.
-La fel!

Statea de aproape 10 minute in picioare rezemat de perete asteptand ca Naeun sa fie adusa de la analize.
-Kai!se aude din partea stanga a holului facandu-l pe acesta sa intoarca capul catre vocea suava ce il facea sa zambeasca de la primele sunete emise.
-Naeun!spune si merge sa o ajute sa mearga pana in salon unde o ajuta sa se aseze.
-SeungHee, poate sa se schimbe in hainele ei?
-Nu cred... abia cand va fi externata...
-Bine...spune Naeun asezandu-se in pat.

*Dupa o saptamana*
-Kai! Imi poti aduce apa cand vii?striga Naeun din camera.
-Sigur!
Naeun era acasa in sfarsit! Dupa 2 saptamani care au trecut foarte greu ajunsese acasa. Kai ii facea toate poftele de cand venise dar Naeun nu voia sa profite de el prea mult incercand sa nu-l oboseasca nici pe el prea tare.
Kai intra in camera lui Naeun si ii lasa paharul de apa pe noptiera.
-Stii, ar trebui sa imi spui "iubitule"!
-Ce, nu iti mai place "Kai"?spune Naeun chicotind.
-Yaa! Imi place "Kai"! Dar tu esti iubita mea, asa ca am pretentia sa ma strigi "iubitule".
-Vrei cam multe!spune ea si ii saruta obrazul scurt.
-Esti rea!spune Kai si se preface suparat intorcand-se cu spatele spre Naeun.
-Kai! Haidee! Nu te suparaaa. Stii ca glumesc, iubitule!spune si se ridica din pat si se pune in fata lui Kai luand-o prin surprindere cu un sarut.
-Ya! Hotule!il impinge usor.
-Vrei sa ne plimbam?intreaba Kai brusc
-De ce?
-Fara motiv.
-Sigur?
-Ce sigur? Daca vreau sa ma plimb?
-Sigur nu e nimic?
-Nu! De ce ar fi?
-Nu stiu... tu nu vrei sa te plimbi mereu.
-Dar acum vreau si ar trebui sa profiti de asta.
-Bine, unde mergem?
-Nu stiu... vedem noi.
-Ook! Esti ciudat dar am incredere in tine.
-Pai sa ai!spune Kai si o ajuta sa isi puna geaca.

Dupa cum banuia si Naeun, Kai nu iesise degeaba la primbare. Iesise cu un scop anume dar Naeun nu avea idee ce ar putea fi, credea ca o va duce la Sun la restaurant sau ceva dar nu totul se intampla asa cum credem noi ca se va intampla.