-Poti sa-mi aduci hartiile de la Kai din birou?
-Imediat iubitule!spune roscata iesind grabita din birou.Desi nu mai lucra aici de ceva luni bune, inca il mai ajuta pe sotul ei cand mai venea in vizita.
Dupa cateva minute apare si tanara cu un teanc de hartii in brate.
-Uite!spune si i le aseaza si ofteaza scurt asezandu-se pe scaunul din fata biroului.
-Esti bine? Ah, trebuia sa ramai acasa! Ti-am zis! Nu-mi place cand te fortezi atat! Incapatananto!spune Suho indignat si clatina din cap dezaprobator.
-Chiar sunt bine, intelege. Nu vreau sa stau acasa. Azi Kai si Naeun nu au venit la munca...s-o fi intamplat ceva rau?intreaba ea schimband subiectul
-Nu... eu le-am dat liber... m-a rugat Naeun.
-De ce? Ce are? E bolnava din nou Iseul?
-Nu puiule...doar ca...vezi tu.. are sa ii dea o veste lui Kai.
-Veste? Ce....ah!spune ea dar este intrerupta de o lovitura in burtica.
-Esti bine?sare ca ars Suho asezandu-se in genunchi in fata scaunului ei si sprijinindu-si palmele pe genunchii ei dezgoliti de rochita din voal verde.
-Doar o mica problema....spune si fata i se crispeaza si isi mangaie agitata burtica.
-Esti bine?repeta Suho speriat.
-Suho, cred ca nasc.
-CE? Doamne, mai e aproape o luna pana cand se naste baietelul... cum... hai la spital.
-Stii, de fapt, nu mai e chiar atat... se naste doar cu doua saptamani inainte de termen. Poti sa te grabesti?intreaba Nana speriata.Odata urcati in masina porneste motorul si cu viteza pleaca agitat spre spital.
-Relaxeaza-te iubito! Da?
-TI SE PARE CA POT?striga Nana speriata de moarte.
-Uite,gata, ajungem! Sunteti bine?spune Suho iesind din masina si ajutand-o pe Nana sa coboare. Alearga cu ea pe holurile spitalului si opreste un doctor in calea lui si ii spune ca sotia sa va naste. O targa o preia pe Nana si o duce in sala de nasteri pe cand Suho ramane la fel de panicat pe holuri trecandu-si mana prin parul saten de foarte multe ori.
Apeleaza un numar si imediat vocea unui barbat se aude prin difuzorul telefonului.
-Alo?spune Kai rapid.
-Jongin, vino la spital...naste Nana!
-Si ce vrei sa fac eu? Dumnezeule, e copilul tau nu al meu. De ce ma suni tocmai pe mine? Da iubito, vin acum!striga Kai in telefon.
-Cu cine mai vorbesti acolo?intreaba Suho agitat.
-Fiica-mea! Stai calm, o sa fie bine. Esti la spital,zici?
-Da! Sunt la spital, Jongin! Sunt la spital! O sa mor aici daca nu aflu ceva despre starea ei.
-E bine! Doar naste! Oh, stai calm... la al doilea copil nici nu o sa mai simti stresul asta... crede-ma! Iti vorbeste un tata cu trei copii!spune Kai sigur pe el si cu o nuanta de mandrie in voce.
-Te urasc, Jongin! Ramai cu ai tai! Oricum Naeun... nimic. Pa!
-Pa! Stai calm. Ma suni dupa ce naste, da?
-Poate!spune Suho si inchide telefonul.
Se aseaza zgomotos pe un scaun pe holuri si isi aminteste cand a fost sa o viziteze pe Naeun cat timp a fost in coma. Zambeste scurt la imaginea cu Kai ravasit si apoi se ridica la fel de zgomotos si paseste pe holul spitalului dintr-un capat in altul de parca ar vrea sa faca gaura in gresia gri si rece.
-Suho?se aude o voce din spatele lui.
-Chanyeol! Ce faci?
-Eu aici lucrez. Tu, ce faci aici?
-Naste Nana!spune si devine iar agitat.
-Ah da! Asa e! Si cum te simti?
-Al naibii de rau. Doamne, o sa lesin aici de emotie. Mi-e frica...
-Stai calm. O sa fie bine.
-Si tu? Cum te descurci cu copilul?
-Nu prea dorm nici eu nici SeungHee... plange in continuu si mananca des. Si doarme...si cam atat. Oh, abia astept sa-i treaca colicii si sa se faca si el mare sa ma pot juca cu el cum se joaca Baek cu ai lui.
-O sa se faca! Chiar, cati ani au ai lui Baek?
-6 ani. Amandoi sunt niste neastamparati. Seamana cu taica-su amandoi. Am fost acum vreo doua luni pe la ei si in jumatate de ora ma extenuasera. Baek are antrenament. Doamne, asta nu oboseste nici daca se joaca toata ziua cu ei.
-Au venit o data la mine la birou cu Hani si Baek si i-am lasat sa se joace prin biroul meu pana faceau niste acte Hani si Baek.
-Si au stat cuminti?
-De unde? Poti sa-i potolesti? Nu cred. Am semnat doua acte, doua, si nu am fost cu ochii pe ei si au daramat unul din sertarele in care aveam dosare si fix atunci a intrat pe usa Nana si aproape ca a cazut sertarul pe ea.
Chanyeol radea cu pofta si rasul lui molipsitor umplea holurile spitalului acompaniat de chicotele mai discrete ale lui Suho.
-Oh doamne! Saraca Nana!spune Chanyeol si rade din nou.
-Nana! Oare e bine?spune Suho parca trezindu-se din transa.
-Sunt sigur de asta!spune Chanyeol zambind larg.Dupa aproape trei ore de asteptare Suho a putut sa-si revada sotia. Paseste in salon si o vede intinsa pe patul de spital. Isi aminteste din nou de Naeun cand s-a trezit si a doua zi au mersi cu totii sa o viziteze.
Paseste incet si priveste curios spre fiinta care adormise in bratele sotiei lui. Zambeste larg si se apropie de pat. Nana ii intinde copilul iar el o priveste cu fata de "esti nebuna? Vrei sa-l scap?" dar roscata doar aproba usor din cap si Suho se conformeaza. Isi prinde cu grija copilul invelit intr-o paturica alba si il ridica la nivelul pieptului il lipeste usor de el si copilasul deschide ochii brusc ceea ce il sperie pe Suho si pe Nana o amuza dar apoi un zambet i se contureaza pe fata care fusese ingrijorata pana acum vazandu-l pe cel mic cum casca usor.
-Buna printisor mic!spune Suho soptit privind catre ochii verzi ai bebelusului care ii studia chipul atent.
-Stii cat de scumpic esti? Oh doamne! Deja il iubesc!spune si intoarce capul spre Nana care ii privea dragastos pe amandoi.
-Normal ca il iubesti. E fiul tau!spune Nana amuzata.
-E printul meu mic! O sa cresti in puf!
-Ei, nici chiar asa! Nu am de gand sa cresc un rasfatat. Imi ajunge unul!spune si priveste reactia lui Suho care se supara usor apoi chicoteste.
-Mi-l mai lasi si mie? Stii, eu sunt mama, si tot eu m-am chinuit 9 luni cu el in burta!
-Bine... scuze....eram prea incantat.spune si ii da inapoi copilul Nanei dupa care o saruta scurt pe buze si ii sopteste:
-Ma faci in fiecare zi cel mai fericit barbat de pe planeta!
-Si tu ma faci fericita!
-Te las sa te odihnesti. Te iubesc!
-Te iubesc!spune si ea dupa care Suho paseste afara zambind larg._____________________________
Hei! Stiu ca a durat putin cam mult de cand am postat ultimul capitol la carte si imi cer scuze pentru asta. Au fost cateva "probleme tehnice" peste care am trecut iar zilele urmatoare voi posta si ultimul capitol special din carte. Si cand zic ultimul...e chiar ultimul capitol al cartii. Sper sa va placa si acela cel putin la fel de mult ca celelalte.
~Nini~
CITEȘTI
Lost On You
Fanfiction-Eu am plecat de aici! spun apucând în mână clanța uşii dar sunt prinsă de mână şi strânsă tare. Un scâncet îmi scapă printre buze şi sunt întoarsă cu fața spre... el... aşa o să îi spun din moment ce nu îi ştiu numele. -Rămâi aici!