Opusele

Capitolul 8

***

Au trecut câteva zile de când locuiesc la Josh acasă. Totul decurge normal, cel puțin așa cred...dar tot ce am reușit să fac până acum a fost să fug de ce anume va urma. Divorțul. Eu îl iubesc pe Joe cu adevărat, chiar dacă e un dobitoc fără scrupule. Nu o să-l pot ierta niciodată pentru ce a făcut. Mă simt puțin incomod în casa lui Josh, l-am tratat ca pe un străin, iar acum locuiesc la el acasă. Uneori, nici eu nu mă înțeleg, sunt un om foarte dificil.

Joe mă contactează zilnic, nu vrea să renunțe. Ce rost are dacă am renunțat eu deja la noi? El nu are de renunțat la nimic, dacă nu l-a dus capul, să fie sănătos...gândurile mele sunt întrerupte de Josh, care face niște zgomote foarte...neortodoxe dincolo. Presupun că a venit cu iubita lui, dacă are. Oricum, astfel de sunete mă oripilează în acest moment. Îmi amintesc de zilele în care îl prindeam pe Joe uitându-se la filme porno. Da, așa e, reușesc să surprind oamenii în cele mai nepotrivite momente. I-am spus că aș fi preferat să nu-l surprind uitându-se la așa ceva și mai ales de atâtea ori...

Ies din cameră și mă îndrept spre bucătărie, iar gâfâielile se aud în surzină, decât deloc...mai bine așa. Mi se pare absolut normal să-și aducă iubita sau ce o fi femeia respectivă, acasă. Peste nici trei minute, o brunetă își face apariția în bucătărie. Avea un zâmbet până la urechi. Asta până când m-a zărit pe mine.

--- Și tu ești?! Spune ea, aproape ridicând tonul destul de sus.

O privesc stupefiată, analizând-o detaliat. O brunetă puțin mai înaltă decât mine, ochi albaștri, sprâncene arcuite, probabil la vederea mea i-a picat masca, gletul (* glet= fond de ten). Așa îl numesc, folosesc și eu, dar rare ori...apelativul e amuzant, părerea mea. Gene false, păr în nas. Zău? Gene false are, dar părul din nas nu și-l taie, Dumnzeule...ce specimene! Buze botoxate, ruj roșu aprins pe lângă buze, e clar că ori a folosit gura în scopuri destul de normale, ori mai e o parte. Sunt scârbită la propriu...

--- Viața ta ar fi mai interesantă dacă ai știi cine sunt? Întreb ironică.

--- Auzi, ce e cu tupeul ăsta de țărancă? Se răstește.

Pufnesc amuzată.

--- Măsoară-ți cuvintele. Cred că am primit o educație spre deosebire de tine, apropo, înainte să te machiezi, ai putea să-ți tai și părul din nas. Respectă-te puțin! Josh, credeam că ai gusturi bune la femei! Încep să râd în hohote.

Josh întră în bucătărie. Rânjește puțin, dar se abține după, el se pare că nu a observat părul din nas.

--- Dacă vă plictisiți, Josh, te învăț să faci împletituri pentru părul ei din nas, îmi schițez zâmbetul larg.

--- Auzi, parașuto, ia ieși afară! Îmi ordonă. Vorbește pe un ton superior.

--- Nu cred că-mi știi rolul pe aici. Nu plec nicăieri. După mine...puteți s-o faceți oriunde și oricând. Doar te-am sfătuit, poți asculta sau nu, nu mă interesează câtuși de puțin.

--- Ar trebui să pleci, Hanna...

Ies din bucătărie, mă îndrept spre camera mea, sincer, nu mă așteptam să am chef de caterincă. Peste câteva minute, aud niște bătăi în ușă, iar eu îi spun să intre în cameră.

--- Păr în nas? Doar tu puteai observa asemena aspecte, zice el în timp ce l-a apucat un râs copios.

--- Pe bune, Josh? Ai avut vreo femeie fără părul ăla în nas? În locul tău, l-aș fi tăiat în somn ca să nu mă facă naibii de râs, replic enervată.

--- Nu e iubita mea. Am fost în trecut prieteni cu beneficii și pot să jur că nu avea păr în nas. M-a sunat aseară pentru că avea chef să mutăm mobila, iar eu n-am acceptat, știu...gesturi de virgin, dar a venit la mine noaptea și m-am ales cu un oral. Am avut-o de atâtea ori, doar de plictiseală. E genul de femeie care ar face-o și cu un cal. Am auzit că se poate muri din sexul cu un cal, în fine. Vreau o femeie care nu s-a culcat cu jumătate din orașul ăsta. Ceva unic...spune și privește în gol.

Decid să-l las cu gândurile lui și ies din cameră. Chiar sunt foarte uimită de situația în care se afla Josh, merită o femeie frumoasă și mai ales unică. Chiar nu mi-a plăcut situația de astăzi cu minunata lui brunetă păroasă, aș vrea să merg la fostul apartament al tatei, acolo ar fi cel mai bine, chiar de mâine mă voi muta, decid să-i spun lui Josh despre ideea din capul meu.

--- De ce să pleci? Ești nebună, măi? Zice el vizibir iritat.

--- Pentru că îmi doresc să locuiesc singură, îți mulțumesc pentru tot sprijinul. Mâine voi merge acasă, mă rog...la fosta casă și îmi voi lua lucrurile, zic eu în timp ce oftez zgomotos.

--- Nu ai de ce să-mi mulțumești! Chiar mi-aș dori să mai stai, dar alegerea îți aparține. Mă bucur că ți-ai dat seama că Joe e un cioban nesimțit.

La auzul acestor vorbe, pufnesc într-un râs de toată frumusețea.

***

Am plecat spre fosta mea casă. Intru înăuntru și îl zăresc pe Joe stând pe canapea, parcă știa că vin...

--- Iubito, te-ai întors! Spune el și se ridică de pe canapea îndreptându-se spre mine, iar eu fac nu știu câți pași în spate până mă lovesc de perete.

Se lipește de mine, profită de faptul că m-am lovit de perete, începe să-mi mângâie fesele, așa cum făcea de obicei, știe că mă înnebunește cu asta...încerc să mă zbat ca să mă lase-n pace. Îl iubesc și e al naibii de greu să nu sar pe el. Își îndreaptă chipul de-al meu, după care îmi plasează un sărut pe buze, mi-a fost dor de el, recunosc. Sentimentele nu se duc atât de repede. Știi de ce am ținut să zic asta? Pentru că am făcut dragoste din nou. Sau sex, nici nu știu cum se numește. Am făcut o greșeală, l-am iertat, iar eu am zis că n-o sa pot să-l iert niciodată și uită-te și tu ce fac! Sunt un dezastru mai mare decât camera tatei din adolescență....ce poate face iubirea din om!

Josh mi-a zis să-l anunț după ce plec de acasă. M-am trezit cu el în ușă, avea gura căscată. A plecat direct. Eram în pat, cu Joe, era uimit, nu se aștepta la asta din partea mea. Dar cum zice bunica " în unele cazuri, unde a trecut apa, poate mai trece odată. "

Până la urmă, eu decid ce fac, e viața mea. L-am iertat pentru că îl iubesc.

Saluut! Știu că nu vă prea place împăcarea aceasta bruscă. :)))