Povestește Selena:
Gărzile ne-au înhățat.In acel moment am inteles ca totul era pierdut.L-am apucat pe Alf strins de mîna si mi-am țintit privirea in ochii lui profunzi.Cu o voce timida i-am spus:
-imi cer iertare.Nu trebuia sa te implic.
-știi,daca cinstit,imi e indiferent de situație,important ca sunt cu tine❤️
Cind am auzit acele cuvinte calde si iubitoare am inteles ca vreau sa fiu cu el pîna la sfirsitul vieții mele.o liniște sa așternut între noi,doar ca nu a durat mult din cauza Elenei care cu un glas disperat mi se adresa:
-surioara,esti ok?
-da desigur,doar ca asta nu va dura pe mult timp...
-de ce?
-ne apropiem de judecată iar noi nu avem destule chei!
-......
-Hei,ma auzi?
-.....
-Răspunde!!
-ma apucat o durere..ne..nebuna de...
-heiii,Bunica Maria e cu tine?
-D..da
-te rog da-i jucăria..Alo,buni?
-da
-Ce se întîmplă cu ea???
-nu e prima data,starea ei se agravează din cauza bolii!
-faceți ceva,nu vreau sa sufere!!
-e deja timpul...
-nuuuuu
-...
-Alo?
-a...a..murit
In acel moment am simțit cu o parte din mine se prăbușește ca un castel de nisip.MIA MURIT SORA!ooh nu....
