Capitolul 4:Marea Fantana a Dorintelor

157 14 2
                                    

In timp ce noi dormeam linistiti la cabana,echipa Kamirei nu o ducea chiar atat de bine in drumul lor spre Jinsei(regatul Vietii).

-Huh,asta nu a fost chiar atat de usor,spune Kamira stand jos foarte grav ranita.Maya!Maya trezeste-te! ii zice ei camaradei sale care zacea pe pamant in fata lui Ran.

In acel moment , Ran s-a pus in genunchi si a incercat sa-i auda bataile inimii.A stat asa aproximativ un minut si s-a ridicat cu privirea fixa spre pamant si da din cap negativ.

Kamira incepe sa planga si sa-si zguduie prietena.

-Maya!Deschide-ti ochii! Nu-mi spune ca ai...ca ai...Nu te duce! Mayaa! Stiu ca esti puternica si poti trece si peste acest obstacol!

Atunci Maya deschide foarte greu ochii,dar se pare ca nu mai era in stare sa se deplaseze.Kamira o ia in brate si ii zice:

-Slava Domnului ca esti bine!

Roko ii infasoara bratul si umarul,care erau inca sangerande,cu o fasie din haina sa si o ia in spate.

-Hai,Maya! Sa mergem! ii zice el zambind.

Si in sfarsit,dupa 2 ore de mers,ajung pe o poiana mare.Acolo, in fata intrarii in Jinsei,era campia Jiyu.

-Hei,baieti ! striga Ran.Uite o fantana!!! Sa mergem sa bem apa!

Roko o da jos pe Maya,o intinde pe campie,iar Kamira vine cu niste comprese reci si ude.

-Baieti,sunteti asa de buni cu mine! spune vocea firava a Mayei. Ce ma bucur ca am prieteni ca voi!

-Heh,macar atat sa putem face pentru sacrificiul tau! Doar ne-ai salvat vietile,nu? zice Roko.

In timp ce echipa Kamirei bea apa,fiind foarte insetati,o localnica ii zareste si le spune soptind:

-Ce va aduce pe la noi?

-Avem o misiune in acest sat!-ii spune Ran fetei. 

-Da?Frumos!Ei,se pare ca sunteti insetati!Insa,ar trebui sa stiti ceva despre aceasta fantana...

-Este otravita?! Striga Roko scuipand apa pe care o avea in gura.

-Nu.....Dar  fiecare vizitator trebuie sa arunce un banut in aceasta fantana si sa-si puna o dorinta!Este o traditie a Regatului Jinsei.

-Pai atunci sa aruncam! spune vioaie Kamira

„Imi doresc...” rasunau glasurile firave ale copiilor care stateau in jurul ei cu ochii inchisi.

-Gata?intreba localnica.

Atunci,un om mascat sare de dupa fantana tinand o sabie lunga amenintandu-i pe toti.Kamira o ia pe Maya in brate si fuge in padure,lasandu-i pe gemeni sa rezolve situatia.

Dar individul avea o putere uriasa,asa ca Ran este usor doborat. Roko incearca un atac prin spate,dar mascatul o ia pe localnica prizoniera,spunand cu voce joasa si serioasa:

-Mai faci un pas si va cadea pe jos fara suflu!

-Nemernicule! striga Roko strangand din dinti nervos.

Baiatul isi pune mainile pe pamant,ridica privirea si un tipat de razboi evadeaza din interiorul sau.

-Mori!

 Iar o bucata luuunga de lemn ii prinde mana inamicului.Roko recupereaza localnoca,insa nu se lasa pana nu-l vede imobilizat complet pe atacator.Isi ridica fratele si pleaca sa o caute pe Kamira in padurea cea deasa,dar ceea ce nu stia baiatul era atacul surpriza pe care i-l pregatise mascatul.Exact in momentul in care sa-l loveasca pe Roko,astfel punandu-i capat vietii,individul se trezeste sufocat intr-o bila uriasa de nisip.

-N-Nisip!?sopteste Ran.T-Tu ai facut asta,frate?

Roko da din cap negativ,fiind impietrit de uimire,dar si de spaima.

Localnica,care era cu mana lipita pe sfera uriasa,nu-si arata privirea.Insa ea....nu mai era...ea...era...un monstru!Timida fata care ii intampinase voioasa la intrare,acum e...o creatura oribila!Cand isi ridica privirea,Roko si Ran ingheata de frica,dandu-se doi pasi inapoi,insa Roko reuseste cu greu sa spuna:

-T-Tu esti...adica...ce esti,mai exact?

Fata avea fata plina de semne.In jurul ochilor avea un contur negru cu buline,iar pe frunte un X mare.

Ea rasufla usurata,apoi isi revine la forma normala,avand hainele rupte,insa cazand pe jos de epuizare.Baietii alearga spre ea,dar pastrand distanta,temandu-se de ea.

-H-Hey,e-esti bine?intreaba Ran punand mana gingas pe spatele ei dezgolit.C-Cum te numesti?

-D-Da...sunt bine...spune ea ridicandu-se in coate.Ma numesc Lya.

-Aaa,Lya si mai cum?

-Atat,doar Lya.Eu nu am avut parinti inca de la nastere,ei murind la 5 zile dupa aparitia mea pe aceasta lume.

-Si ceilalti din sat nu au putut sa-ti puna un nume de familie,de pilda cel al mamei sau al tatalui tau?

-D-De ce ar face-o?Toti ma evita,din cauza formei mele pe care ati vazut-o mai inainte...Bunica ma striga Lya,inainte sa se inalte la ceruri si ea,asa ca am tinut minte acest prenume...Eram supranumita Demonul Nisipului,asa ca toti imi aruncau priviri dureroase si porecle jignitoare.

-Ummm,de ce nu vii in regatul nostru?Aici,iti promit ca toata lumea se va purta frumos cu tine!

-R-Regatul vostru?

-Da!In Karamya!

-Pai...da...cred ca da...suna bine!

-In regula!Dar hai mai intai sa ne terminam si noi misiunea...

-Roko,zice Ran,nu crezi ca ai uitat pe cineva?Sa zicem...prin padure?

-Da!!Ai dreptate am uitat-o pe Maya!

-Si Kamira!

-Ah,da!Si pe ea!

Dupa ce le-au gasit intr-un pom,echipa nr. 2 s-a dus in Regatul Jinsei pentru indeplinirea misiunii,iar apoi,au pornit direct spre casa din Karamya,impreuna cu noua lor prietena demonica.

MokiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum