Capitolul 12:Vise negre

61 4 0
                                    

Padurea intunecata ma adapostea sub aripa sa protectoare....Pentru prima oara in viata ma simteam...in siguranta. Imi era atat de somn,simteam cum ploapele se coborau lin.M-am oprit langa un copac urias,imi desfac hanoracul gros si vad cum papusica mea imblanita doarme ca un nou-nascut.Am pus o mana pe capac,si m-am lasat jos,adormind la baza acestuia cu un zambet inocent pe fata.

Dar deodata,niste pasi de urias cutremura cpacul care,ulterior,este scos din radacini.Si l-am vazut!Am vazut acel chip infiorator,acea gura ce era larg deschisa intr-un zambet macabru.Era el,mutantul-gigant!Cu mana sa uriasa incerca sa ma prinda,in timp ce eu fugeam disperata,cat de repede puteam,ca sa-mi salvez viata.Insa se pare ca m-am ciocnit de ceva,de un corp cald si plat.Era o persoana,era Ato.Pentru un moment m-am bucurat sa-l vad,insa el se uita doar in directia mutantului,fara sa ma observe.Era atat de linistit...Eu incercam sa-i atrag atentia,sa tip,sau sa zic ceva,insa nu puteam scoate niciun cuvant.Eram parca intr-un joc video,si jucatorul ma pusese pe "mute".Am incercat sa gesticulez,dar calmitatea de pe fata sa era de neclintita!L-am luat de mana si am incercat sa fug,insa el se opreste,facandu-ma si pe mine sa stau.Dintr-o data,fata i se crapa in doua,si o dara subtire de sange ii trece printre ochi,invadandu-i teritoriul feței.Pielea ii cazu de pe el,lasand la iveala un mutant micut,plin de lichidul rosu,care mai apoi ma prknse de brate,intorcandu-ma cu fata spre gigant.Imi inchid ochii,nu-mi doream sa-i mai vad fata infioratoare inca o data!Se apropie de mine,mana sa uriasa ma cuprinde,si cu niste gheare lungi, imi scoate ochiul cu crucea.Ma durea atat de tare,incat imi doream sa mor in acea secunda.Si,parca auzindu-mi dorinta,isi deschide gura larg si ma arunca inauntru,sfasiindu-ma.

Eu izbucnesc intr-un tipat,si-mi duc instinctiv mana la ochiul "scos",ridicandu-ma in sezut.Era aici.Ochiul nu fusese scos.Respir usurata,incercand sa-mi revin dupa spaima trasa.Ma uit in jur si obesv ca eram intr-o pestera, il vad pe Dizzel dormind linistit langa mine,si Ato care se holba la mine,chipul sau inocent,cu ochii aceia mari,ingrijorati,asteptand un raspuns.

-M-Moki...Esti bine?

Inca respiram greu,inima imi batea atat de tare,nu mai puteam zice nimic.A fost un vis,un vis oribil,si ma bucur ca s-a terminat.Reusesc cu greu sa dau din cap afirmativ,raspunzandu-i blondului surprins.

Acesta iese afara,si in scurt timp se intoarce cu un fel de cana facuta din frunze,in care era apa.Intelesese ce s-a intamplat.

-Poftim,bea.

-M-Multumesc...Cat o fii ceasul?

-Judecand dupa lumina soarelui ce abia se vede,pot spune ca e trecut de ora 5.

-Scuze ca te-am speriat...Mai poti dormi?Am putea profita de acest timp si sa cautam clopoteii.Vrei?-zic eu ridicandu-ma in picioare si intinzandu-i mana,pentru a-l ajuta sa se ridice.El o prinde si incepe sa zambeasca strengareste.

-Desigur.Nu las o fata singura noaptea...

-Realizezi cat de ciudat a sunat asta,nu?

-Acum ca zici si tu,da,realizez...

Umblam prin padure,cu Dizzel in brate,tremurand de frig.Surprinzator,catelusul meu nu se trezise inca.

Asa cum a zis si Ato,se crapa de ziua.Razele soarelui isi faceau loc jucause printre frunzele copacilor.Norii negrii de pe cer anuntau o furtuna.Ato mergea pe cer,cu mainile il buzunare,uitandu-se prin copaci de niste clopotei micuti,argintii.

O lumina ne iese in cale,si noi ne ascundem instinctiv in spatele unor tufisuri,privind sursa acesteia...Un foc micut.

-Cine crezi ca e?-intreaba blondul soptind.

-N-Nu stiu...Sa verificam.

Ne-am apropiat de bucata de panza prinsa de trunchiurile a doi copaci,ce servea drept cort.Am apucat marginile si am tras usor pentru a vedea persoana din acesta.Era gol.

-Unde-

Am incercat sa zic ceva,insa m-am speriat cand o mana rece imi prinde umarul.Am fost prinsi.Imi intorc capul,si cand vad cine era,incremenesc.Niste ochi mari,plini de furie,ma priveau.Pletele ondulate de o culoare negru-verzui ii acopereau umerii goi,si o lumina violet apare in partea dreapta a persoanei.Un portal.Era un portal ce ducea spre depozitul interstelar.Din el,un ciocan gigantic este scos afara de mana firava a fetei.

-Ka...mira...-soptesc speriata,vazand ca a crescut cu mult in gradul abilitatilor.

In secunda urmatoare,ciocanul lovea cu putere solul,facacand un crater semnificativ.Imi doream sa contraatac, insa acum ma puteam gandi doar la un mod de a scapa din capcana acesteia.Il prind pe Ato de mana,il bag pe Dizzel in bluza,acesta fiind trezit de zgomotele din jur,si dau sa fug cand vad ceva sclipitor legat de cureaua pantalonilor scurti ai acesteia.Un clopotel.Abia trecuse o zi si Kamira deja gasise un clopotel...

-Ato,Moki,va dau 5 secunde sa parasiti zona....Unu...

-Moki,ce facem?Il putem lua si...

-Dar e numai unul...Pariul continua?

-...Doi...

-Da,continua.Hai sa il luam,ce zici?

-Nu stiu ce sa zic,hai sa incercam sa gasim altul.

-...Trei...

-Haide,putem sa-l luam!Ai incredere in mine!-zixce acesta prinzandu-ma de maini si uitandu-se in ochii mei.

-...Patru...

-Bine.O putem bate,dar am nevoie sa-mi promiti ceva.-zic eu,soptindu-i mai apoi ceva la ureche,si rosindu-ma toata.

-In regula!-zice acesta chicotind.-Sa stii,mergem dupa regula "Primul sosit,primul servit".Adica,primul care pune mana pe el,il pastreaza,bine?

-Ok.

-...Cinci.Timpul s-a scurs.

Ato,folosindu-se de elementul sau,se muta rapid in spatele ei si o prinde de maini.Acum e sansa mea.Eu alerg spre ea,incercand sa prind clopotelul.Atat de putin mai aveam,insa ne trezim toti trei prinsi int-o bula de apa.Imi tineam respiratia,insa Ato se pare ca nu mai putea,asa ca iinda drumul la maini si iese din bula,cazand ulterior pe jos.De cand il stiu,era cel mai prost inotator pe care l-am intalnit vreodata.Bula se sparge,si eu cad langa el. Kamira,tinand ciocanul intins in directia noastra,ne privea amenintator,dar in acelasi timp,zambind ca o invingatoare.

___________________

Heei!Am avut o micuta problema cu capitolul...Cand am postat acest capitol prima oara,am facut-o de pe calculator,si cand l-am postat si pe 13,de pe tableta,cum facusem pana acum,capitolul 12 parca disparuse... Sau cel putin la mine asa figura...In fine,l-am rescris,si sper sa nu apara doua capitole 12...
Multumesc mult ca cititi!Va iubesc! :*

P.S. Capitolul urmator: "Panica"

 

MokiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum