Dimineață, cei doi aveau din nou fizică. S-au aşezat în bancă şi au început sa scrie infinitele ecuații dictate de profesoară. Către finalul orei, Alexia caută jurnalul în bancă.
-Sebastian? Mi-ai văzut jurnalul? L-am lăsat ieri aici. Acum nu îl mai găsesc! Trebuia să fie aici! îi şopti lui Sebastian.
-Nu, dar şi eu l-am văzut ieri.
-Unde o fi? Acolo erau toate gândurile mele, toate lucrurile la care țineam. Țineam la jurnalul meu.
-Jurnalul nostru! şopti Sebastian.
Au început să îl caute, dar nimic. Nu mai era nimic acolo. Ora trecu, iar ei tot cautau. Au întrebat chiar şi la catedră dacă s-a gasit ceva, dar nimic.
Ieşira din clasă, iar Sebastian deschise telefonul.
-Ai văzut mesajul meu? întrebă Alexia.
-Da. M-am simțit foarte fericit când am aflat că am reuşit sa te învăț ce e iubirea.
-Bine... Dar ştii măcar cât de mult îmi doresc să îmi găsesc jurnalul? Acolo era totul, toată viața mea.
-Toate discuțiile noastre... Ştiu cât ți-l doreşti.
Cei doi plecară la sfârşitul orelor fiecare la casa lui. Fata îi trimise un mesaj.
,,Nu m-ai învățat ce e iubirea. M-ai învățat să iubesc."
CITEȘTI
Ce e iubirea?
Short StoryIubirea e un sentiment sau o trăire ar spune mulți, dar eu nu cred în asta. Iubirea nu există pentru mine. De ce trebuie să fim iubiți ca să supraviețuim? Asta nu înseamnă că avem nevoie de ajutor pentru a trăi. Nu vreau ajutor. Ajutorul e pentru ce...
