Adara ramase cu gura cascata privind monstrul ce se evapora intr-un norisor de fum rosiatic. In clipa urmatoare alerga in tabara. Ajunsa, nu apuca sa respire, caci Daria ii sari in gat.
- Ada, unde ai fost? Trebuie sa plecam imediat de aici. Politia a spus ca un criminal periculos e prin zona. Asta trebuie sa i se fi intamplat lui Pan...
Adara o privi cu ochii mari. Chiar nu isi dadeau seama... Adica, nu aveau cum sa stie.
Impachetara repede tot. Cand crezu ca va scapa, politia a luat-o la un mic interogatoriu. Din spusele celorlalti, Adara a fost prima persoana la fata locului, iar cand politia a ajuns, ea a disparut in padure. Era suspect, intr-adevar. Insa ei n-aveau cum sa stie. Nimeni nu avea cum sa stie.
Tarziu, inspre dimineata, Adara ajunse acasa. Intrand pe usa, fu intampinata de mama sa. Parea mai speriata decat in ziua cand o vazuse venind plangand de la scoala doar pentru ca luase un 9 in testul la sociomane.
- Ada! Oh, printesa, esti bine?
Dar aceasta o ignora, o ocoli si urca la etaj, in camera ei. Arunca bagajul intr-un colt al camerei, inchise fereastra, trase perdelele si aprinse o lumanare parfumata. Se intinse pe pat si inchise ochii. Nu avu deloc timp sa se gandeasca la ce se intamplase in padure. Clar nu era un vis... si nu halucina.
"Legenda e gresita!"Ce putea sa insemne asta? Ce ar putea fi gresit in legenda lui Midnight?
Adara se ghemui in pat si adormi imediat.
Acum era intr-o padure foarte intunecata. Din experienta visului anterior, se astepta la niste ochi ce o priveau, sau umbre create de copaci, sau acid ce ii topeau picioarele. Insa era o atmosfera destul de linistitoare. Daca statea bine si se gandea, chiar si padurea din excursie era mai infricosatoare. Schita un zambet, insa fu repede sters. Isi dadu seama ca nu se putea vedea nimic in jurul ei. Stia ca e un alt vis. Pe langa ea trecu in fuga o persoana foarte cunoscuta. Mai scunda ca ea, cu parul lung pana aproape de pamant ce tinea in brate un ursulet.
- Dana? Ce cauti aici?
Un tipat surd strabatu padurea. Adara privi in urma Danei. Acelasi monstru imens din visul anterior o fugarea acum pe sora Danei. Se trezi brusc si privi in jur. Un ras ciudat ii rasuna in cap si o facu sa tresara.
- Calmeaza-te! Momentan nu pot actiona decat la miezul noptii. Dormi linistita!
Adara privi in jur, dar nu zari pe nimeni.
Midnight, sau cine naiba ar fi, se juca cu ea. Se simtea aiurea, atat de neputincioasa si de slaba! Era o marioneta. Iar ea detesta asta. Isi petrecuse restul zilei inchisa in camera ei, pe internet, sau citind tot felul de legende in legatura cu Midnight. Fratele ei mai mare, Jungkook, ciocanea intr-una la usa, batand-o la cap sa mai iasa din camera, insa ea il ignora si isi vazu de ale ei. De fiecare data cand gasea ceva nou, un mesaj MARE ii aparea pe ecran: "Gresit!" Nimic nu era bun... Ce sa faca?!
Accesa o noua pagina si incepu sa citeasca. Inca nu ii aparu niciun mesaj, dar inainte sa termine, aparu scris foarte mare cu litere rosii: "Gresit! Daca chiar vrei sa stii, asteapta pana in noaptea asta la ora 12." Adara inchise browser-ul si se arunca in pat. Era abia ora 19. Deschise fereastra si privi trista pe geam. Nu se simtea deloc in siguranta. Isi intoarse privirea catre trandafirul sleit si uscat care zacea intr-un ghiveci transparent. Il impunse usor cu degetul si ofta. Se duse in baie, lua niste apa in pumni, se intoarse si lasa lichidul sa se scurga peste trandafir. Se intoarse pe calcaie si se aseza in pat privind in gol.

CITEȘTI
Vino, descopera-ma! (BTS fanfic)
FanfictionCha Adara este o pustoaica de 17 ani cu o viata obisnuita. Din motive necunoscute, nu isi mai aminteste nimic petrecut inainte de accidentul avut la 15 ani, insa nu lasa acest lucru sa ii afecteze viata. Problema intervine in momentul in care adoarm...