Vino, descopera-ma! (BTS fanfic)

Un fragment din adevarata legenda

Suga isi pleca capul in pamant privind in gol. Ii dadu drumul Adarei la mana si  le impreuna pe ale sale formand un pumn lejer. ''Cum sa-i spun? Cu ce sa incep?" Se ridica in picioare si incepu sa mearga de colo-colo.

 Adara statea cu privirea atintita pe blond asteptand cu nerabdare sa afle ceea ce avea sa-i spuna. Il vedea cum se plimba cand intr-o parte, cand in cealalta, cu mainile impreunate la spate si privirea nedeslipita de asfalt. La un moment dat se opri cu fata spre ea, se apropie de balansoar, isi indoi picioarele aducandu-si genunchii la piept si ii lua brunetei ambele maini intr-ale sale tinandu-le strans. Fata isi cobora capul dand de ochii blanzi, ciocolatii ai blondului. Acesta zambi, isi pleca capul, scoase un oftat zgomotos si incepu sa-i mangaie mainile.

- Cine au fost cele mai importante persoane din viata ta?

Bruneta isi mari ochii, sprancenele ei aproape sarind de pe frunte. Cu siguranta ca nu se astepta la aceasta intrebare.

- De ce vrei sa stii asta?

-Te rog, doar raspunde! Dintre cei care nu mai sunt astazi printre noi, cine ti-au fost cei mai dragi? Cine erau cei mai importanti pentru tine?

Adara isi inchise ochii inspirand adanc apoi si-i deschisese, un zambet melancolic aparandu-i pe chip.

- Pan, Lety, Bev, Airi, YoungMin, YoSeob, YuJin si... Cecile...

Baiatul isi pleca din nou capul cand auzi cu cata greutate si durere a rostit fata acele nume.

- Suga!

- Mwo?

- De ce era Cecile in viata? Si de ce nu m-a recunoscut? De ce nu a recunoscut-o nimeni?

- Iti aduci aminte de legenda lui Midnight? Adica, a mea?

- Da!

- Ce faceam?

- Iti alegeai o gazda pe care o puneai sa omoare pe oricine voiai tu, iar cand nu mai aveai nevoie de ei ii omorai.

- Gresit!

- Pe bune? Dupa atata timp tot gresit e?

- Gandeste in felul urmator: te-am pus sa omori pe cineva?

- Nu!  

- Te-am posedat?

- Nu...

- Mi-am recapatat deja forma umana, te-am omorat?

- Ok, domnule Midnight! Daca nu asta este adevarata legenda, atunci care e?

- In tot acets timp am cautat o persoana suficient de puternica incat sa stea si sa inghita tot pana ce imi voi recapata forma umana. Ghinionul lor a fost ca nu au rezistat, si-au dat drumul la gura si a trebuit sa-i ucid si pe ei, dupa care am tot continuat sa caut pe cineva care ar putea rezista. Intr-adevar, pana acum i-am pus pe ei sa ucida, insa nu in felul in care crezi tu. Noaptea, cand era luna plina si ceasul batea ora 12 imi faceam prima data aparitia in visele lor, insa nu sub forma de lup, ci ii posedam direct. Posedandu-i, omoram cate o persoana in fiecare noapte, insa cu cat trecea timpul, cu atat puteam sa ma abat de la regula, gen: nu mai eram nevoit sa actionez la luna plina, nici la ora 12 noaptea si puteam poseda persoana respectiva si cand era treaza.

- Ok, insa cum naiba poate ucide un simplu vis o persoana? Vreau sa zic, ceea ce visam devenea realitate! Cum e posibil?

- Aici e un pic mai fututa treaba pentru ''corpul gazda''. Vezi tu, in momentul in care devi noua ''victima'', persoanele cele mai apropiate tie vor fi primele ucise. Partea ciudata este ca nu sunt ucise ele, ci intr-un fel doar partea care te cunoaste.