Amor cu fiica președintelui : Pariul [ Cartea 1 ]

Capitolul 3

“Ce cauti aici?”, l-am intrebat, incercand sa imi caut poseta dar mi-o lasasem in masina pentru ca imi era destul de grea si oricum nu aveam ce sa fac cu o geanta Hermes intr-un cimitir.

Christian nu mi-a raspuns ci doar s-a apropiat de mine, stergandu-mi lacrimile cu maneca bluzei pe care o purta. Mirosul de menta m-a linistit putin, incercam sa zambesc, dar banuiam nu prea aveam motive sa fiu fericita.

“Am iesit la o plimbare”, imi raspunse, cand ne-am asezat inapoi pe banca. Era acoperita in intregime cu frunze rosii si verzi dar era si foarte rece. Speram doar sa nu racesc; dar, ce naiba, era luna iulie.

“Intr-un cimitir? Fi serios”, l-am certat, cand s-a apropiat de mine dar incercam sa pastrez distanta desi cu greu incercam sa nu acord atentie mirosului de menta si lamaie; era un parfum destul de usor, pe care si tata obisnuia sa il foloseasca atunci cand nu era prins cu treburile de presendinte.

“Am venit la Jennifer, fosta mea sotie”, murmura, jucandu-se cu un inel de aur.

Era verigheta lui si chiar nu stiam de ce incepeam sa fiu geloasa. Mi-am strans hanoracul in jurul taliei mele incercand sa gasesc alt subiect de discutie. Trebuia sa recunosc faptul ca imi placea compania lui Christian, desi nu vorbeam aproape deloc.

“Te-am gasit plangand; pot sa stiu de ce?”, intreba Christian dupa cateva clipe, dupa ce si-a verificat telefonul.

“Nu cred ca iti pasa”, am ridicat nepasatoare din umeri.

Atunci cand am fost internata in spital, dupa ce am avortat, am stat acolo o saptamana si nimeni nu m-a sunat. Nici macar Harry sau Beatrice, prietena mea cea mai buna, care imi stia aproape toate secretele si sentimentele mele.

Dupa moartea lui Lilian, ma schimbasem destul de mult si ma indepartasem de toti cei apropiati mie sau familiei mele. Inainte de accident eram o fata foarte cuminte, linistita si care invata mereu.

Dupa ce am intrat la facultatea de avocatura din Elvetia, m-am distantat de toti, nu vorbeam aproape cu nimeni si imi petreceam zilele citind sau mergand la sala de gimnastica, unde corpul meu mi s-a schimbat complet.

Nu eram exagerat de slaba dar aveam niste forme de invidiat. Parul imi era destul de lung dar ma bantuia ideea sa il tund. Stiam ca era o idee proasta deoarece in generala dar si in timpul liceului, avusesem parul scurt si, bineinteles, cativa pusti au ras de mine din aceasta cauza.

Mi-am intins bratele, privind sulitele rosii ale soarelui impungand cerul, si asteptam urmatoarea reactie a lui Christian. Vazand ca nu primesc nici un raspuns din partea lui, am decis sa ma intorc la masina si sa plec acasa.

O mana puternica mi-a apucat incheietura si am simtit ca sunt imi pierd respiratia cand l-am vazut pe Christian la doar cativa milimetrii de mine. Ma privea de parca eram o felie proaspata de carne dar incercam sa nu ii cedez; asa cum patisem si cu Harry.

“Intotdeauna o sa imi pese”, murmura inainte ca sa imi pierd cu totul mintile.

Saruta apasat; mai apasat decat Harry. Habar nu avusem ca un tip de genul lui Christian, despre care nu steam aproape nimic, putea sa ma sece de puteri mai ceva ca o ora de miscare la sala de gimnastica.

Mainile lui se plimbau incet de-a lungul taliei mele, inainte sa isi coboare gura pe gatul meu. Si-a ales un loc grozav sa ma sarute; tocmai intr-un cimitir, la doar cativa metri de mormantul fostei lui sotii.

Abia asteptam petrecerea. Urma sa ii arat lui Christian ca nu eram fetita cuminte a lui Cameron Rogers. Eram o scorpie, o adevarata razboinica, daca simteam cineva imi vroia raul sau daca nu accepta felul meu de a fi.