Am rămas fără cuvinte când am văzut cine e... Era Luke, fratele meu!
-Rebecca?! spune el uimit
-Luke?
-Domnule, o cunoașteți?
-Da.. Ce cauți aici? mă întreabă Luke uimit
-Aamm.. Păi m-au adus matahalele tale!
-Mă refer la cum ai ajuns în Londra..
-Poveste lungă.. Tu ce faci aici?
-Ăă... Păi mama si tata.. Se..
-Da,am aflat cu ce se ocupau..tu stiai?
-Da..
-Wow..acum ce o să îmi mai ascundeți? Că eu nu sunt sora ta?
-Scuze..Dar..nu tu erai tinta ..a fost o greșeală... Ce ai păţit la picior?
-Vai.. Pai nu stiu.. Poate că am fost aproape violată şi animalul ala mi-a băgat cuțitul în picior... Am pierdut prea mult sânge
-Ce ai facut?! zise el nervos strângându-l pe animalul ala de gat.
-Domnule eu ...dar nu a apucat să zica nimic căci Luke i-a tras un glont drept în inimă..
-Ai înnebunit.. Stau departe de mine.. Lasa-ma, nu mai vreau să aud de tine.. zic eu fugind.. Dar am căzut din cauza dureri..
-Rebecca..
-Lasă-mă! Pleacă!
-Rebecca... Te rog, ascultă-mă
-Eşti un animal, Luke. Mi-e scârbă că eşti fratele meu.
-Off...Bine Rebecca.. Îţi accept decizia.. Doar ai grijă de tine...
Atunci am plecat..fără să mai privesc înapoi..
*Acasă*
În sfârşit.. Sunt în faţa uşii.. Intru și mă duc in cameră. Sunt foarte obosită.. Dar mai întâi trebuie să fac duş... O să doară piciorul...
După ce am terminat, mi-am pis un bandaj nou și am decis să mă duc la Lucas..
Lucas pov.
Mi-e dor de ea.. Nu am mai vazut-o de 1 zi.. Da-da.. Puţin timp.. Dar o iubesc..
Deodată se aude o bătaie în ușă.. Mă îndrept spre ea.. Și când deschid rămân surprins când o vad pe Rebecca care îmi sare în brate.. E aşa drăguţă ..
-Rebecca!
-Lucas!
-Intră, te rog..
Intrăm amândoi în casă și ne aşezăm pe canapea...
-Rebecca.. Unde ai fost?
-Am fost răpită.. zise ea cu lacrimi în ochii ei ca safirul..
-Cee?! Din nou? Ţi-au făcut ceva?!Ce qi păţit la picior?! Ei au facut asta?!
-Pe rând.. Da.. Aprope am fost vio.. a fost întreruptă de lacrimi.. Am luat-o în braţe strâns..
-Nu mai plânge.. Te rog.
-Bi.. Bine..
-Jur.. Îi omor..
-Nu!!
-Ce?! DE CE???
-Păi..e fratele meu...
-Fratele tău?
-Nu, nu el a făcut asta, ci unul din oamenii lui... Care acum nu mai e.. Fratele meu nu a știut că m-au răpit pe mine.. Dar i-am zis sa nu mă caute.. a izbucnit din nou în plâns.. Nu-mi place s-o vad asa..
-Piticot.. Te rog, nu mai plânge..
-Te rog..Nu mă lăsa baltă si tu.. Nu mă rănii...
-Promit.. zic eu sărutând-o pe frunte
Rebecca pov.
E singurul care mai mi-a rămas... E aşa drăguţ cu mine..
-Mersi, Lucas..
-Nu ai pentru ce.
Îmi ridic privirea și el se uita la mine are niste ochi superbi...
To Be continue...
..........................................
Hei, un nou capitol!
Ce credeți că se va întâmplă?
Ascultați melodia când citiți..O ador...
Scuze dacă sunt greseli💋💋💋💋
