Capitolul 3

19.8K 947 754
                                    

Imi cer scuze ca mi-a luat atat de mult sa vin cu acest capitol, si imi pare rau ca nici nu e cel mai bun. Dar e abia inceputul cartii, iar actiunea o sa inceapa abia din urmatorul capitol. Citire placuta. xx

William o sa fie jucat de Ben Affleck, iar Rachel de Charlize Theron.

• • •

3 ―

Before you embark on a journey of revenge, dig two graves.


Harry's POV.
M-am trezit când telefonul meu a sunat. Am tresărit subit şi mi-am fluturat mâna în aer, presând-o de podeaua rece a încăperii înainte să apuc să cad de la marginea patului. Nu m-am mişcat pentru câteva momente, capul meu plutind în aer, privindu-mi mâna presată de podeaua rece cu ochii întredeschişi, mintea mea amorţită de la somn. M-am forţat să mă împing înapoi pe pat, luându-mi şi telefonul de pe noptieră odată cu mine. Mi-am presat spatele de suprafaţa moale a pernelor şi am ridicat telefonul spre ureche.

–Da? mi-am frecat ochii cu degetele, căscând în acelaşi timp.

–Harry, unde eşti? vocea panicată a lui Henry a fost destul ca să gonească somnul din mine. Am tras telefonul de lângă ureche şi am privit numele lui Henry scris pe ecran. Am apropiat telefonul înapoi de faţa mea, dar nu înainte să zăresc ora―6:25 dimineaţa.

Mi-am reamintit, de parcă un bolovan mi-a căzut pe piept, de Claire. Privirea mea a fulgerat în direcţia uşii, aşezată pe peretele din faţă patului meu, după care se afla. Am înghiţit în sec, auzindu-l pe Henry respirând uşor în telefon.

–Harry?

Am prins marginea păturii cu care eram învelit şi am tras-o mai sus pe mine, încercând să blochez frigul împrăştiat prin cameră. Am rămas cu privirea împietrită în direcţia uşii închise după care Claire se află și mi-am curăţat gâtul înainte să vorbesc.

–Da? Da, sunt aici. Scuze, am scuturat mărunt din cap. Sunt la hotelul meu. De ce? S-a întâmplat ceva?

–La ce ora ai plecat de la apartametul lui Claire?

Respirațiile mi s-au agitat când am realizat că Henry încă trăieşte într-o lume în care fiica lui e moartă, iar eu nu.

–Pe la 9 seara, cand m-am trezit, am răspuns.

Mi-am frecat obosit ochii şi m-am uitat din nou în direcţia uşii lui Claire, aşteptând să iasă in orice moment, dar probabil e prea devreme ca să fie trează; și pentru mine este. Abia pe la 3 m-am băgat în pat, iar după o oră am reuşit să adorm. Cu toate că încă e prea devreme, nu cred că aş reuşi să adorm înapoi după ce termin conversaţia cu Henry.

Am căscat din nou, analizând cu ochii întredeschişi lumina palidă şi pură a dimineţii ce a pătruns în cameră prin perdelele subțiri și ieftine ce acopereau geamul.

–Acum 20 de minute am ajuns la apartamentul lui Claire și am găsit uşa întredeschisă. M-am gândit că poate ai uitat tu să o închizi, dar după ce m-am uitat mai bine am văzut că a fost forţată.

Mi-am reamintit de grupul de bărbaţi care vorbeau în spaniolă intrând cu forţa în apartamentul lui Claire aseară. Mi-am închis ochii şi am expirat silențios.

–Poftim? am încercat să forţez panică în tonul meu. Aşteaptă-mă acolo, am sa vin cât de rapid pot.

–Nu te obosi, nu e nevoie, a spus, oprindu-mă din a mă ridica din pat. Am sunat poliţia, o să vină ei în câteva momente, cu toate că nu prea ştiu ce să le zic―nimic nu a fost furat. În afară de încuietoarea stricată de la uşă, apartamentul pare neatins.

WickedUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum