Acum ceva timp am învățat faptul că viața are mai multe cicluri prin care ne forțează să trecem. De cand esti mic ai parte de tot felul de perioade și prima își are începutul in momentul în care înveți să mergi.
Atunci se schimba totul.
Atunci ajungi sa descoperi, sa prinzi curaj, sa te dezvolti și nu în ultimul rând sa ai dreptul sa alegi in ce parte sa o apuci.
Dar uneori acel drept iti este luat în momentul în care nu ti se oferă libertatea de a alege iar în cazul meu nu pot face nimic altceva decât să accept situația și să mă confirmez.
- Nu pot sa cred ca tu chiar pleci!!
Oftez deja depășită de situație și îmi trag cea mai bună prietenă în brațe, simțind nevoia de puțină susținere.
- Nici eu Bella, dar tata nu m-ar lăsa niciodată singură aici în Vegas...
- O sa îmi fie asa dor de tine!
- Și mie, habar nu ai cât mă doare mutarea asta.
Îi ofer un pupic pe frunte și mă întorc spre casa din spatele meu în momentul în care telefonul începe să-mi sune în buzunar.
Se pare ca tata nu are deloc răbdare.
Mai schimb câteva vorbe cu Bella și după o ultimă îmbrățișare și fac drum spre fosta mea casă încercând din răsputeri să nu plâng.
Dacă nu era tata cu job-ul lui afurisit puteam sa imi continui viața linistită și nu imi era frică de orice s-ar putea întâmpla.
***
- Jessica ti-ai terminat bagajul? striga Nana din bucătărie.
- Mai am putin! strig și eu la rândul meu.
Îmi pun ultimele haine în bagaj și închid tristă fermoarul. Îi ofer pentru ultima oara, camerei mele o privire și închid ușa, plecand spre ieșirea dragei mele case, în care am crescut și format primele mele amintiri.
Totuși cred ca ar trebui sa ma prezint nu?
Ma numesc Jessica McGray. Am șaptesprezece ani, dețin un par blond si lung cat sa-mi țină de cald și am 1,68 înălțime. Drăguț nu-i așa?
Tatăl meu are un job destul de neplăcut mie, avand in vedere circumstantele in care sunt pusa in acest moment și mai ales pentru că el niciodată nu a avut timp pentru mine.
Nici acum nu are si dacă nu o aveam pe Nana...nu știu ce m-aș fi făcut singură.
Nana imi este ca o mamă, a avut grija de mine de mic copil și chiar și acum. Ma cunoaște mai bine decât oricine și a reușit să mă ajute să mă formez într-un mod armonios. Are 28 de ani, nu este căsătorită și nu are niciun copil. Mereu îmi spunea că va veni și vremea când ea își va găsi pe cineva, și atunci când o va face mi-a promis ca indiferent ce ar fi nu mă va părăsii.
- Hei la ce te gândești? mâna calda a Nanei îmi mângâie fata și simt cum tot corpul mi se relaxează.
- Nimic interesant Nana, doar ca se vor schimba atâtea. Îmi este frică! spun și îmi privesc degetele tristă.
- Draga mea, niciodată să nu îţi fie frica de schimbări, știi vorba aia: De ce îţi e frica nu scapi... si pe lângă asta, nu ai de unde sa stii cum va fi decât dacă încerci. Esti mai curajoasă decât crezi și sunt sigură că o sa fie bine.
- Nu știu ce să zic...o sa îmi fie dor de Bella și de prietenii mei și...
- Sunt multe căi prin care poti oricând să vorbești cu ei... Cu tehnologia de acum nu cred că nu poți găsi soluții și plus de asta, ai tot timpul din lume să cunoști alte persoane! spune și îmi zâmbește.
