Am încercat sa zâmbesc în drumul meu spre birou, nedorind sa atrag atenția asupra mea. Din păcate,am avut ghinion, deoarece am lovit un corp. Corpul lui Alexis.
"Oh,hei Rave, însfârşit ai dat și tu pe la muncă."rade."Avem o gramada de lucruri de făcut ,de la plecarea Anastasiei ,așa ca vreau ca tu sa mergi în aripa de vest, la Miriam și s-o ajuți cu medicamentele, Joey, de la etajul doi are o programare la Ellena,psihologul, și vreau ca tu să-l conduci acolo. Apoi am nevoie sa verifici securitatea în sectorul B, și apoi sa iei de la arhiva fisele Georgiei, cheia este în biroul doamnei Quinn."spune repede Alexis.
"Toate în ordinea asta?"întreb puțin uimită.
"Da, îmi pare rău draga mea,știu ca ai avut o perioada mai grea,dar personalul nu face față."se scuza Alexis.
"Nu-ti face griji, considera-le ca și rezolvate."îi zâmbesc.
"Oh,ce m-as face fără tine?"mă îmbrățișează aceasta.
"Probabil, ai da sarcinile mele altcuiva și acesta ar demisiona fiindcă sunt foarte multe și ai ajunge sa le faci tu pe toate."ridic din umeri și râd.
"Hai fugi de aici!"rade și Alexis.
Mă îndrept către aripa de vest,unde era camera/celula lui Miriam. În drumul meu, mă opresc în dreptul camerei bunicului și îi fac cu mana prin micul geam de la ușă. Acesta îmi răspunde și îmi continui drumul.
"Bună dimineața Miriam!"zâmbesc, odată ce am intrat în camera acesteia.
"Raven, ce mă bucur ca Alexis te-a trimis pe tine și nu pe Corin. Fata aia zici ca are un băț înfipt în fund."glumește Miriam și radem împreună cu poftă.
Miriam este o femeie de vreo 65 de ani, care în urma cu 4 ani si-a pierdut soțul, într-un accident rutier, și de atunci a înnebunit, spunând mereu ca vorbește cu el.
"Haide Miriam, trebuie sa-ti iei medicamentele."spun și așez pe mica măsuță recipientele cu pastile.
"Oh, la naiba! Pastilele alea sunt mai multe decât boabe de mazăre intr-o păstaie. Și sa nu vorbesc de apa de aici, are gust de vomă." Se strâmbă Miriam.
Scot din rucsac o sticla mica de suc și o așez în partea de camera unde camera de filmat nu bate.
"E de căpșune? "Întreabă Miriam, în timp ce eu torn sucul în cană.
"Aham."aprob, și pun pastilele înapoi în sertar.
"Vezi,de asta pe tine te iubesc. Te interesează de bunăstarea pacienților, nu ca restul angajaților de aici."rade Miriam.
Chicotesc și îi înmânez pastilele și cana cu suc,iar după ce le înghite,clătesc cana în mica chiuveta din camera sa. Mi-am luat la revedere de la ea și am pornit către camera lui Joey. L-am condus către cabinetul Ellenei, apoi m-am îndreptat către sectorul B. Pe drum nu am putut sa nu observ ușile lovite, ce îmi aduceau atâtea amintiri,ca mai apoi sa văd camera lui Dylan. M-am îndreptat către ea și m-am ridicat pe vârfuri pentru a privi-o prin micul geam. Era încă goala. Încă nu o dăduseră nimănui,lucru care mi-a luat o piatra de pe suflet. Am mai mers puțin pana la biroul principal de securitate.
" 'Neata Zane!"zâmbesc.
"Hei puștoaico, cum mai merge?"glumește Zane.
"Bine, dacă consideri faptul ca Alexis îmi da o gramada de lucruri de făcut ,un lucru bun."glumesc, iar Zane râde zgomotos.
Zane a fost mereu ca un frate mai mare pentru mine. Și e foarte drăguț cu pacienții, ceea ce vezi mai rar la cei din securitate.
"Deci totul merge bine? Camerele funcționează?"întreb.
"Da,și am văzut sucul acela de căpșune de la Miriam. Dar nu-ti face griji, nu voi spune nimic."îmi face cu ochiul.
"Mersi Zane, poftim, ia tu restul,așa îți cumpăr tăcerea."rad"Pa!"îi fac cu mâna.
"Pa puștoaico,ne vedem la prânz."mă saluta înapoi și pornesc către biroul doamnei Quinn.
Odată ajunsa în birou, închid ușa în urma mea și primul lucru pe care îl fac este sa caut prin fisele angajaților.
"Fields, Firman, ah,Fitzgerald. Aici erai." Fac o poza cu telefonul la întreaga fisa și îi trimit lui Jesy adresa.
În acel moment intra doamna Quinn pe ușa.
"Raven, ce cauți tu aici? "Întreabă aceasta.
"Uhm,eu ,am venit pentru cheia de la arhiva."spun și ascund fisa la spate.
"Dar este chiar aici, lângă ușa,unde se țin toate cheile."mi-o arata doamna Quinn.
"Ahm...da,da știu, doar ca îmi căzuse clama de par aici jos."spun și pun fisa înapoi în sertar, pe care îl împing încet.
"Vrei sa te ajut sa o găsești?"întreabă doamna Quinn.
"Nu!"spun prea tare și aceasta tresare. "Vreau sa spun, nu e nevoie fiindcă am gasit-o,de asta stăteam aplecata. Mulțumesc mult, ca v-ati oferit. O zi buna în continuare."îi urez ,și trec pe lângă aceasta, ieșind din birou.
Odată ieșită expir tot aerul pe care îl țineam în plămâni și pornesc către arhivă.
Jesy's P.O.V.
"Raven mi-a trimis adresa."le anunț pe fete.
"Super, hai sa mergem."spune Spencer și ia cheile.
"Nu ar trebui sa o așteptăm și pe Raven? Adică știi ce s-a întâmplat ultima data. Nu cred ca vreau sa mai văd un om făcut kebab de Hex." Spune Emma.
"Raven iese abia la ora 15:00 și este doar 12. Nu cred ca are rost sa mai așteptăm 3 ore ,când am putea fii deja gata la ora aceea."explica Spencer.
"Ai dreptate,dar poate ca ar trebui sa punem o bâtă în portbagaj, pentru orice eventualitate."propun.
"Știi ce, nu e o idee rea."spune Spencer și fuge către debara.
O pot vedea cum cotrobăie prin lucruri,pana iese cu o față victorioasa și o bâtă de baseball în mâini.
CITEȘTI
HUNTING SHADOWS I. Addiction
Novela Juvenil"Even the Devil was once an Angel." FINALIZATĂ. Prietenia este una dintre cele mai importante și vitale lucruri în lume. Însă de unde știi în cine te poți încrede când trecutul te ajunge din urma și răsucește cuțitul în rana de mult produsă? Viața e...
