Life paths

19 3 0
                                    

                                        **

    M-am intors lejer privindu-l intens. Pe el il cunosteam din noul cartier. Nu avea o reputatie foarte buna.... tot ce stiam e ca  il chema Robert si ca juca fotbal pe stadionul din cartier cu prietenii  lui: Alex si Joe. Ma privea sfidator, de sus, cu un zambet  fals si imi intinse un manual de muzica.

    -Merci .... cred....

   A dat din cap aprobator si si-a schimbat  imediat  privirea.

Prima ora trecuse usor. Totul era interesant  si ma captiva. Ziua a trecut la fel de repede si s-a incheiat cu un tur de liceu propus de Scarlet si iubitul ei. Imediat dupa terminarea orelor  am plecat spre casa cu un singur gand < sa incerc noul jacuzzi>.Printe bule si arome  gandul mi-a zburat la mama, trebuia sa fac orice ca sa o gasesc chiar daca voi fi mereu nefericita.Era un risc pe care vroiam sa mi- il asum,iar o plimbare ca sa ma  calmez si sa meditez era buna, dar ceva nu era in regula.... Aveam presentimentul ca cineva ma urmareste. Niciodata nu am fost buna la matematica ,dar 2 umbre nu erau in regula la o singura persoana. Dar cine ma putea urmari?? In cartier nimeni nu ma cunostea sau cel putin eu nu cunosteam pe nimeni...Au tecut cateva minute bune pana am reusit sa imi raspund la propria intrebare,iar raspunsul era ff. simplu: Robert... Dar pana nu eram sigura ca asa este.....  ce puteam sa fac?

Mi-am continuat plimbarea prin parc ...pe la  plaja si cum se facuse tarziu cu greu m-am decis sa renunt la plimbare si sa ma intorc  acasa... Dar  tot aveam presentimentul ca cineva ma urmareste asa ca am decis sa o iau pe drumul principal in speranta ca in multime voi reusi sa  il pierd pe urmaritor... dar nu a fost asa ,se pare ca urmaritorul cunostea mult mai bine drumul decat mine.

Dar ce avea cu mine ?  Privirea aceea  fixa care mi-a aruncat-o in clasa  ascundea ceva ...dar nu stiam ce . Ce vroia de la mine? Banuiesc oricum  ca nu era un lucru bun . Dar ce putem face ca sa scap de el ?? aveam  acelasi drum.... Adevarul era ca eram speriata... nu stiam ce tip de  baiat este sau cu ce se mai ocupa, nu stiam mai nimic despre el si asta ma facea si mai speriata.

  Acesta este al doilea capitol , sper ca v-a placut. Stiu ca e cam  scurt ,dar am test la romana si.... nu prea am avut timp sa scriu mai mult.... Va veni si al treilea capitol in curand. Poop.. 

                                                                                                                              Ralu

Life pathsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum