Cold Soul

Chapter 3

Hmm... cam rece si dur, Andrew. Nu seamana cu cel care canta, acum 2 ani. Ma intreb ce s-o fi intamplat de este asa dur. gandi Hayley, dupa "conversatia" acestora.

Aceasta fiind confuza, mai ales la propunerea cu menajera. In plus, lui Andrew nu-i trebuia una, acest lucru constatand-o si Hayley. Poate ca aici statea un barbat, dar nu parea asa, fiind foarte curat in interiorul casei, mai exact al cabanei.

-Hei, tu... Hayley, da? Hei, trezeste-te din visare, m-auzi? striga Andrew de mai bine de 5 minute.

Hayley tresarii. Se pare ca a fost prinsa in ganduri. Nimeni nu o condamna, adica cine nu ar fi prins atunci cand s-ar trezii intr-o casa necunoscuta, cu un tip care a adus-o aici si care ii propune sa fie "menajera" lui? Ea presimte ca termenul de "menajera" e prea putin spus pentru ce o sa creada ea ca o sa se intample. Sau presimte prost?

-Haa... ce?

-Off, doamne! Ma intreb daca a fost o idee buna sa te aduc aici. Spuse Andrew cu fruntea in palma.

-Adica? intreba Hayley indicnata.

-Nimic. Du-te si fa ceva de mancare, se apropie ora cinei. spuse acesta calm si plictisit. constatand ca era ora 19:30.

Hayley incremeni. E gandindu-se cum a putut sa doarma aproape o zii intrega. Niciodata nu a zabovit atat de mult intr-un pat.

-B-bine... spune acesta balbaindu-se.

Cat timp Hayley gatea, Andrew se indrepta spre etaj. Ajuns sus intra in viitoarea camera a noii sale sclave sau menajere, cum ii zisese acesteia. Se indrepta spre pat, vrand sa vada daca ii mai trebuie ceva pentru a dormii; deoarece nopate e foarte frig. Dar nici el nu intelegea de ce ii pasa atat de mult de ea. Era doar o simpla fata ce se pierduse in padure si-i era datoare.

-Ce-i asta? spuse acesta, mai mult pentru el, indreptandu-si atentia spre rucsacul colocatarei lui; caruia ii iesa ceva alb intrun colt.

Cotrobaie. Cotrobaie fara nerusinare prin el. Da' nici ca i-ar fi pasat. Da de foile de desen si creioane. Incepe sa admire desenele. Erau minunate, foarte bine realizate. Admira, admira pana cand da de un desen al unui barbat. Desenul era realizat incet si cu rabdare, deoarece fiecare detaliu al fetei era prezent. Linia barbiei find bine definita, conferandu-i barbatului duritate. Avea un par scurt, ciufulit, fata ovala, cu un nas desenat finut, intre doi ochi ce exprimau seriozitate si incredere, dar... in acelasi timp blandete.

-Andrew, gata cina. se auzea Hayley de la parter.

Andrew puse desenele la locul lor, adica in rucsac, si cobor la parter.

-Ce mancam?

-Pai la ce ai avut in bucatarie, nimic sofisticat. Cu ce am gasit am facut niste paste. Iti plac pastele? intreaba Hayley cu o urma de spreanta, sperand sa nu se apuce sa gateasca din nou; chiar si daca-ar face-o, nu ar avea cu ce.

-Aha. acel cuvant, atat de simplu de rostit, si totusi atat de greu de perceput pentru Hayley. Tonalitatea lui Andrew fiind rece, ca mai devreme.

Se asezara la masa. Au inceput sa manance. Intr-o liniste totala, chiar apasatoare pentru Hayley, facand-o sa se simta incomod.

-Meow... se auzea.

-Ce a fost asta? intreba Hayley, intr-un fel speriata.

-Ce a fost ce?

-Meow... se auzi din nou.

-Asta. raspunde Hayley.

-Nimic, doar Crow, cred ca ii este foame. raspunde sec Andrew.

-Crow? continua Hayley.

-Da, Pisica mea. 

Zicand acestea, Andrew se indrepta spre usa, s-o deschida. Nu dupa mult timp intrad o pisica complet neagra, singurele urme de culoare fiind albul, aflat la baza labutelor si pe botul micutului animal.

-Frumoasa pisica. afirma Hayley.

-Mda... mersi, cred.

Andrew pune o chifte din paste si cu sos, pe o farfurie, intinzandu-i-o lui Crow.

-Am... Andrew, tu mereu esti asa rece?

-Chiar te intereseaza? raspunde acesta cu o alta intrebare, in sictir. De ce vrei sa stii?

-Asa... ii raspunde Hayley. Pari diferit fata de atunci cand cantai. Ce s-a intamplat?

-Nu e treaba ta, bine! se rasteste acesta.

Liniste se lasa. Doar torsul lui Crow se auzea in incapere. Andrew statea fata in fata cu Hayley, la masa. O atintea cu privirea rece, si totusi calda, de un albastru intens ca bolta cerului. Crow sarise in poala acestuia, vrad sa fie mangaiat. Andrew indeplinindu-i dorinta.

-Imi pare rau. incepuse el. Scuze pentru ca m-am rastit la tine. continua Andrew, mai mult soptit decat cu voce tare, sperand ca ea sa nu-l fi auzit. Dar soarta nu prea tinea cu el, iar Hayley ia raspuns:

-Nu-i nimic. Cred ca ai motivele tale de te-ai rastit asa.

-Aha. Cum spui tu. Apropo, ce cauti in padure singura, si mai ales langa Stanca Lupului. Nu stii ca e periculos?

-Ba da, dar nu stanca era tinta mea, ci lacul su stejarul cel batran. raspunse aceasta. Mereu merg acolo.

- Am... daca mergi mereu, de ce nu m-ai observat prin padure, sau cel putin cabana?

-Nu stiu... dezinteresul, poate. raspunde fata, plictisita.

-Aham...

Liniste. Din nou. Si din nou una apasatoare, care nu-i dadea pace lui Hayley.

-Am vazut desenele din rucsac. Chiar te pricepi. afirma Andrew, cu dorinta sa faca conversatie, deoarece si el era deranjat de liniste. Chiar daca de multe ori ii placea in liniste.

-Ce? Cum de te-ai uitat?! se rasteste Hayley.

-Pentru ca am vreut, d-aia. iar era rece. Apropo, cine-i barbatul din desene?

Auzind asta, Hayley, se albi. Cum putea el sa-i violeze intimitatea astfel, si cum de o intreaba asta?

-Nu te priveste, clar!

-Daca zici tu, cred ca ar trebuii sa mergem la culcare, e deja oar 22:00. Hayley era putin surprinsa. Timpul a zburat, chiar daca ei i se parea ca trecuse doar 5 minute.

Acum era in noua ei camera. Statea in pat si privea tavanul, gandindu-se. Se gandea la mama ei. Oare si-a dat seama ca lipseste? Mai mult ca sigur ca nu, deoarece ea era inchisa in camera ei, nu intr-o cabana cu un tip total necunoscut, care putea fi si periculos. Dar nu conta, atata timp cand nu o mai avea pe maica-sa in preajma ii placea, chiar foarte mult. Ar vrea sa fie acolo si sa-i vada fata mamei ei cand isi da seama ca ea a plecat. Ca nu mai are pe cine sa insulte.

Dintr-o data Crow aparu, ca din senin, pe pat. Hayley tresari. Dandu-si seama ca este doar el incepu sa-l maingaie. Crow torcea de placere, facand-o, cumva, pe Hayley sa zambeasca. Nu dupa mult timp fata adormii, cu Crow in bratele sale.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

O prostie colosala, stiu. Chiar stiam ca asa iese. Sper ca pana acum sa va fi starnit interesul si sa va facem sa cititi in continuu. As vrea niste pareri, si niste critici ar fi mai mult ca bine venit. Va urez o noapte placuta, Hex'.