Cold Soul

Chapter 5

Merge, merge si iar merge. De cand a iesit din raza cabanei, Haylely tot merge; vrand sa mareasca pasul ca sa ajunga mai repede, da' parca mergea in reluare. Isi dadu seama ca ajunsese la lac, deci trebuia s-o ia la dreapta stejarului pentru a ajunge "acasa", daca mai poate fi numita asa.

Nu dura mult si ajunsese la Stanca Lupului. Nu mai e mult. isi zise aceasta, pentru ea, care spera atat de mult ca mama ei sa nu fie acasa, sa fie la postul ei de secretara. Si era chiar secretara primarului. Ma intreb daca nu cumva iar ii face un oral. gandii Hayley, cand isi amintii ca asa ii surprinsese anul trecut, chiar de ziua ei. Dar, asta, e o alta poveste.

-Se pare ca aproape am ajuns. constatase aceasta cand ajunse la intrarea din padure.

O lua incet pe marginea drumului. Isi trase gluga pe cap, ca nu cumva cineva s-o recunoasca -desi acest fap nu era adevarat, deoarece ea era invizibila si pentru vecini, cu exceptia doamnei McCole; o batranica foarte draguta care sta peste drum de ea. Era singura persoana cu care a vorbit de cand s-a mutat aici.

Grabi pasul, vroia sa ajunga cat mai repede la destinatie. Ajunsese. Sare gardul, si vede ca fereastra este exact cum a lasat-o: intredeschisa. Ma intreb daca nu cumva s-a ingrijorat ca nu am iesit pana acum de acolo. se gandea Hayley, pesimista. Pusese mainile pe pervaz, isi arcuii picioarele si sarii, aterizand, cu posteriorul, pe pervazul ferestrei.

Hm... se pare ca totusi a fost aici. constatase Hayley, cand vazuse tava cu mancare de pe pat, neatinsa. Da, sigur, a avut ea atata grija sa ma hraneasca, vezi sa nu. Poate crede ca iar m-am inchis in baie, stiind ca o sa vina iar peste mine. continua ea.

Luand scaunul de la birou, si punandu-l laga sifonier, se urca pe acesta luand troller-ul de deasupra dulapului. Puse scaunul la loc, se intoarse iar si incepu sa ia hainele cu bratele, fiindu-i indiferent daca ii plac sau daca uita ceva. Oricum nu avea multe, punundu-si langa haine si o pereche in plus de tenisi si una de ghete. Luandu-si de asemenea si periuta din baie. Se auzea usa de la intrare.

-Drace! M-am ars, daca ma prinde sunt moarta! isi zise Hayley in soapta.

Se aud pasi. A doua persoane, care se indreapta nici unde alt undeva, decat spre camera ei. Ce sa fac? Ce sa fac? gandea panicata. Intr-un moment de inspiratie arunca, la propiu, troller-ul in dulap si ea se baga sub pat.Usa se deschise. Vedea picioarele mamei ei, apoi o alta pereche de pisioare, care pareau a fi de barbat. Se vede ca era "foarte ingrijoarta" de disparitia fiicei ei.

-Anthony, de ce nu ai mancat ce ti-am lasat de dimineata? zise Katia, cu blandete.

Cu mine nu vorbea bland, dar cu acest Anthony vorbeste, ce mai mama. gandea acum Hayley.

-A trebuit sa plec devreme, draga. zise acel Anthony.

Asa deci, tu pentru asta ai lasat tava cu mancare, ci nu pantru mine. Ce mult ai tinut la propia-ti fiica, de i-ai dat camera mea unui tip, doar ca sa poti sa ti-o tragi cu el. continua sa se gandeasca Hayley, cu furie, cu o furie imensa.

-Anthony... hm... inceteaza! Spuse Katia, printre saruturile date de iubitul ei.

-Si daca nu vreau. zise acesta. Ce o sa-mi faci? Doar stii ca te vreau, nu? continua, sarutand-o pe Katia pe gat. 

Cred ca o sa se duca dracu' prajitura de dimineata. isi zise Hayley, scarbita de scena ce se intampla in acel moment. Va rog, nu vi-o trageti aici! Va rog! se ruga in gand, sperand ca universul sa-i indeplineasca dorinta. Dar, se pare, ca universul nu tine cu ea. Anthony, nerebdator, se arunca cu tot cu Katia pe pat. Se aude soneria.

-Hm... trebuie sa raspund... Anthony, poate este important. spuse Katia, aceasta fiind deja in sutien si in fusta cu care era imbracata.

-Ok, dar mai tarziu nu scapi. ii zise Anthony, muscand-o de lobul urechii.

Iesira amandoi din dormitor, dar nu inainte ca, Katia sa-si imbrace bluza, ce zacea pe podeaua rece de mahon.

-Au plecat in sfarsit! Zise Hayley, tarandu-se de sub pat.

Se auzeau voci venind din living, nu putu sa reziste tentatiei si Hayley trasa cu ureche:

-Si, unde-i Hayley? se auzii o voce, de barbat.

-Aaa... ea... aaa ... este la scoala. zise mama ei, foarte grabita si tensionata.

-Azi? Dar azi e sambata. continua aceeasi voce

-Da, ea face niste ore suplimentare. se baga Anthony, ca musca in lapte.

Ore suplimentare pe dracu'-n patru. gandii aceasta, din spatele usii, inca odata multumita ca are camera la parter.

-Oh! Nu am stiu, cand vine, Katia, te rog zii ca imi este dor de ea.

-Sigur. zise Katia cu un zambet fals pe fata.

Liniste. Se auzea doar usa intrarii inchizandu-se, iar Katia si Anthony indreptandu-se spre bucatarie. Poate pentru o noua partida, nu? gandea Hayley, stiind unde se indreptau pasii, deoarece stia parterul ca-n palma. Si vocea aceea, de ce imi este asa de cunoascuta? continua aceasta.

* * *

Deja era la intrarea in padure. Inca se gandea la misterioasa voce. Un coleg de clasa, nu se poate, era o voce pre masculina si in plus, cine ar fi cautat-o pe ea? Poate cineva de la serviciul maica-sii? Cand, pe la jumatatea drumului in spre cabana, ii pica fisa:

-Tata! strigase aceasta, speriind cateva pasari din cuiburile lor. Nu se poate, tata a venit! A venit si a intrebat de mine? Asta inseamna ca nu m-a uitat! vorbea singura, ca si cum ar fi fost cineva langa ea si o asculta.

Incepuse sa planga. De ce? Nici ea nu stia. Poate pentru ca pierduse, din nou, sansa de a se intalni cu tatal ei? Acum intrebandu-se daca a fost o idee buna fugitul de acasa. Dar nu ar mai fi suportat sa stea cu femeia aia nici o secunda in plus. Si pe care nu o interesa daca fiica ei a fugit sau nu sau daca mai traieste. O interesa doar sa si-o traga in camera ei, cu acel Anthony.

* * *

Ajunsese inapoi la cabana. Pe veranda era Crow, care sarii de pe balustrada si venii spre ea. Hayley il lua in brate si intra cu el in casa.

-Ai venit? se auze Andrew din bucatarie.

-Da, raspunse sec Hayley.

-Apropo, am fost eu la cumparaturi, cat timp ai lipsit, deci nu te mai deranja tu pentru asta.

-Cum zici tu, "stapane". zise rece Hayley.

-Stapan? De ce imi zici asa? intreaba Andrew, putin speriat, ca nu cumva Hayley sa fi aflat ca nu e o simpla "menajea".

-Nu stiu, ca asa vrusei, da?

-Ok. raspunse Andrew, usor mirat de atitudinea ei. S-a intamplat ceva la fosta ta casa? continua acesta, vrand sa stie de ce ii vorbeste asa de rece. Asta fiind treaba lui, nu a ei.

Dar Hayley nu-i raspunse. Urca scarile, incet, plictisita si cu gandul in alta parte. La tatal ei mai exact. Cara troller-ul pe scari, iar Crow era pe urmele ei.

-Pisica ahtiata dupa atentie. Nu poat sa cred ca m-ai tradat. isi zise Andrew, numai pentru el, cand il vazuse pe Crow ca statea mai mult cu Hayley decat cu el. Dar inca intrebandu-se ce patise "sclava" lui.

-------------------------------------------------------------------

Asa, nebuna de mine v-a adus capitolul cinci. Nu cred ca este tocmai la ce va astepati din "intoarcerea" lui Hayley acasa. Dar asta a fost ideia, deci impacatie-va cu ea, oameni buni. As vrea mai mute com-uri, pareri si chiar as tanjii dupa o critica. Oricum, cred ca Every va aduce maine urmatorul capitol, pana atunci v-am pupat dragii mei.

Apropo, in poza este Crow, exact asa arata, cu exceptia petei de culoare alba de pe piept, acolo fiind negru... dar numai asa am gasit poze care sa semene cu el :D

Hex'