q.

296 34 3
                                    

     — Uite, nu știu ce ai auzit, dar îți promit că voi rezolva toată această neînțelegere.

     Adam venise de la prima oră să își ceară scuze pentru acele bârfe. Iar acum pălăvrăgește mai mult ca înainte. E vina lui. El a vrut să vorbească cu mine și acum s-a ajuns la asta.

     — Serios, cred și eu că s-a ajuns prea departe. Cred că ar fi mai bine ca noi doi să nu mai vorbim o perioadă. Adică...

     Nu e ca și cum eu aș fi scos vreo vorbă până acum. Și-a dat și el seama, de-abia acum. 

     Acum.

     Pleacă, iese din clasă.

Tăcerea pianuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum