Disperare

60 1 0
                                    

Liceul Black Forrest, 2 Octombrie 2000.
Vântul adie ușor printre ramurile copacilor desfrunziți . Sally , pasind printre frunzele moarte , se îndrepta spre liceu . Purta haine lungi si groase iar parul era împletit intr-o coada lunga ce ii cobora pe spate . Pierdută in gânduri , tresare la auzul râsetelor pline de batjocura ale colegilor săi , acestea stand pe treptele scărilor intrării in liceu .
- Dar ce face păpușa mea ?
- Eee..uu ?
- Nu ai vrea tu sa ne cunoaștem mai bine ?
Brusc , băieții se ridicara si se apropiau cu pași mărunți de Sally.
Fata , speriata își croiește drum printre ei si ajunge in clasa . Lacrimi ii siroiau pe obraji in timp ce stătea cu ochii ațintiti asupra locului ei din ultima banca ( grăbește pasul ).
Acum era hotărâtă sa își ducă planul la bun sfârșit ...pana acum frica ii încolțise in minte , nereușind sa își termine treaba dar acum gata !
In timp ce privea pe fereastra , ușa se deschise iar directorul Brown pași sprinten in clasa , însoțit de un băiat .
Domnul Brown era un bărbat ager , îmbrăcat tot timpul la costum , trecut de 50 de ani dar care se menținea destul de bine .
-Dragi elevi , acesta este noul vostru coleg , Veer Malothra , proaspăt sosit din New Delhi , India .
Sfioasa , Sally ridica privirea pentru al vedea. Era un tip încântător si arata exact ca un personaj din romanele de dragoste pe care ea le citea cu atâta interes .
-Spera ca in Londra va deveni un doctor mai bun decât ar fi devenit im India , țara mizeriei ( rade ) .
Veer se uita dezorientat prin clasa pana când o observa pe Sally . Acesta , cu pași mici se apropia din ce in ce mai repede de banca ei .
-Hei ! Numele meu este Veer Malothra . Numele tău ?
-Aaaa.... Sunt Sally .
-Încântat de cunoștința ! Sally , nu mai este nici o banca liberă .....pot sta in banca cu tine ?
-Cum vrei ! (I-o taie Sally repede întorcându-si capul spre cartea pe care o citea . Veer se așeza in liniște lângă ea , încercând sa nu se miște prea mult .
Orele trecură repede iar la ultima bătaie a clopotului , Sally își smunci ghiozdanul si se grăbi spre ieșire .
- Sally ! Stai puțin , Sally ?
- Nu am timp !
- Sally ! ( striga Veer rămânând in urma ).
Veer avea parul bogat si negru , ochii erau căprui închis si aveau o strălucire aparte , tenul măsliniu si corpul era destul de bine făcut .
Era o noapte senina iar singura sursa de lumina era luna care se oglindea pe lacul de lângă docuri .

Dragostea MeaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum