Cazane si maturi (seria: E o gluma oare?)

Prolog. Prima întâlnire

Uau.. e prima mea carte pe care o scriu pe această aplicație. Am emoții... Scuze pentru eventualele greşeli (problema corectorului de pe telefon). Nu ştiu exact cât de des o să pot să scriu, program încărcat. Subliniez PRIMA CARTE, nu judecați, ci oferiți sfaturi.

.................................................................................

     Aş spune că nu ştiu cum de am ajuns astfel, dar m-aş minți singură . Aşa mi s-a întâmplat pur si simplu. Poate e ghinion,  poate e noroc.

    Ar trebui totuşi să încep cu începutul.
Mă numesc Fayre Dupont, zis şi Fay de către prieteni. Totul a început exact cu 13 ani în urmă, cand aveam vreo 3 anişori. Era vară, stăteam la mătuşile mele,în Franța la Ĺe Puy (tata e originar de acolo ,loc şi în care a întâlnit-o pe mama,care e din Anglia, la o cafenea, atunci când aceasta venise într-o călătorie de afaceri). După cum spuneam, îmi petreceam vacanța la mătuşile mele, Audrey, cea autoritară , dar blândă şi Fionna, matuşa mea creativă, hiper-activă şi foarte sensibilă. Sincer, nu îmi pot închipui cum au putut supraviețui atâta timp una lângă alta...

      Cele două dezbăteau dacă ar trebui să pună sau nu castraveți  în salata pentru picnicul pe care îl tot organizau de o săptămână. Eu stăteam afară,noaptea în plină beznă, cu o totală uimire întipărită pe față, când o luminiță verzuie, cu reflexe argintii şi aurii a ieşit din frunzişul unui copac şi se îndrepta direct spre mine. Aceasta s-a oprit în fața mea, aşteptând parcă să reacționez într-un fel, iar eu ca orice copil de trei ani am întins mâna să pot înțelege ,, ce bucată verde de tort zburator o mai fi şi aia"

     Deodată, pata de lumină verzuie a intrat în mine, ajungând chiar lângă inimă, iar concomitent cu dânsa o caldură m-a umplut până în vârful degetelor. Speriată de această schimbare bruscă,am început să plâng şi să țip după mătuşile mele. Acestea au venit alarmate de țipătul meu.
     - Draga mea, ce sa intâmplat?
     -De ce plângi ? Mă faci şi pe mine să plâng ...
     -Totul e bine ,linişteşte-te! săriră ambele  mătuşi să mă calmeze.
     -O lumini-i-ță verde a intrat în mine-e şi mă face să-să mă simt ciudat... a spus versiunea mea mai tânără, printre sughițuri.
    Mătuşa Audrey si Fionna s-au uitat cu subînțeles una la alta, dupa care m-au dus în casă, la căldură ca să poată discuta în voie despre ce s-a întâmplat şi bineînțeles, să mă culce pe mine ca sa nu pot auzi discuția lor. Prefacându-mă ca dorm, am reuşit să-mi păcălesc mătuşile, iar apoi m-am furişat să pot trage cu urechea la ceea ce vorbesc ele. Poate nu am menționat încă, dar curiozitatea ma definit atunci când eram copil, ca şi acum.
     Oricum, ajungând la uşa bucătariei unde cele două şi-au ales să vorbească,am început să ascult murmurul vocilor lor.
     -Crezi ca ea este?...a întrebat mătuşa Fionna.
     -Nu ştiu ce să zic. Ar fi mari şanse. Nu a mai a existat vreuna în familia noastră de peste generații.
     -Dar de ce s-ar întoarce Puterea tocmai acum?
     -De ce nu?Crezi că ar trebui să verificăm dacă o deține cu adevarat?
     -Nu. E prea periculos pentru ea.
     -Dar cum o să ştim atunci?
     -Va trebui să vedem în timp.
     -Dacă e adevărat toată viața micuței se va schimba...
     -Da, au încuviințat mătuşile mele pe un ton îngândurat.
...........................................................................

     Auzindu-le paşii apropiindu-se de uşă , am fugit în camera mea,pe care matuşa Fionna a decorat-o special pentru mine, întrucât urma să-mi petrec fiecare vacanță aici până la majorat , după decizia părinților mei. Trântindu-mă, slavă domnului, fară prea mult zgomot pe pat, am început să mă gândesc ,,Oare despre mine vorbeau? Cu siguranță. Şi ce este acea Putere despre care vorbeau?Şi ce înseamnă faptul că din cauza ei o să mi se schimbe viața?..."
     Tot reflectând la vorbele lor,am obosit în cele din urmă şi am căzut într-un somn adânc, pătat cu vise despre globul de lumină verde,aurie si argintie, la care cu siguranță nu voiam să renunț.
     Aceasta a fost prima mea întâlnire cu Puterea despre care nu am mai auzit în următorii 13 ani de viață,adică ...până în momentul acesta.