Nu te înţeleg, nu te cred pe cuvânt şi, totuşi, îmi pasă. Îmi pasă de tine, de comportamentul tău, de atitudinea ta, – de tot ceea ce ţine de tine, Robert. Îmi pasă, deşi tu crezi că nu. Deşi crezi că te mint.
Ajuta-mă şi tu, măcar puţin. Dă-mi un indiciu sau spune-mi pe ghicite, dar nu-mi da și mai mult de gândit. Nu mă lăsa să cad în prăpastie! Ştii că sunt deja pe marginea ei, – s-ar putea spune că sunt cu un picior în groapă, – iar tu eşti cel care continuă să mă împingă. Dar nici eu nu renunţ cu una, cu două. Sunt mai puternică decât crezi! Să ştii asta, Robert.
— Bună, Albă ca zăpada.
— Nu-s Albă ca zăpadă...
Ţi-am şoptit sfioasă, încercând să nu mă las influenţată de glasul tău. Dar sunt tot atât de sigură că m-ai auzit... Îţi faci apariţia de nicăieri, mă sperii, mă bagi în ceaţă şi rămâi exact cum ai fost mereu, Robert.
La fel de ideal în ochii mei, ca întodeauna, şi înconjurat de veşnicul tău mister.
— Ar fi păcat să te minţi singură.
— Adică?
Am întrebat ca o idioată, desigur, neavând vreo vagă idee ce vrea să însemne afirmaţia ta. Sunt din nou confuză. Cât o să mai continui să-mi faci asta? Vreau un răspuns coerent din partea ta, nu o altă ghicitoare pe care nu o voi desluşi vreodată.
— Hmm, eşti frumoasă exact ca ea.
Ai surâs şi ţi-ai dat cu mâna prin părul negru, formând parcă nişte valuri întunecate într-o noapte de iarnă nesfârșită, zâmbindu-mi tâmp. Te-am privit cu coada ochiului la rândul meu, simţind cum sângele îmi urcă-n obrajii albi. Frica m-a cuprins în ale sale braţe când gândul de a mă arunca în braţele tale inconştientă mi-a străbătut mintea.
— E-Eu?
— Ar fi păcat să te mint, Albă ca zăpada.
— Dar nu-s frumoasă!
Am ridicat tonul la tine, dar nici că ți-a păsat. Ai trecut pe lângă mine, ridicând privirea întunecată spre cerul senin, pentru scurt timp, şi ai plecat, pierzându-te în marea de oameni.
Voiai să fii doar amabil? Hmm... Însă, eu ştiu că sunt din ce în ce mai aproape de a afla adevărul. Simt asta! Cu toate că ştiu şi că mai am un drum lung de parcurs până să-ţi dau masca jos, Robert.
Erasă uit de comparația cu o ea, totuși. Deși cred că te-ai referit la Albăca Zăpada.
CITEȘTI
ROBERT (I)
Short Story„Te-am privit de la distanţă și am pierdut șirul clipelor de când o fac. Mereu te-am urmărit, mereu m-ai atras - misterul tău, de fapt. Voiam să aflu tot mai multe despre tine, despre persoana ta - să-ți cunosc sinele și eul. Gândurile. Aspirațiile...