Capitolul 22 - "Dansand in ploaie"

2.1K 87 32
                                    

Hey All..:x:x..V'a fost dor de mine..??..Normaaal..ca nu..:)):))..Anyway, v'am promis ca o sa postez in week'end..So, Ta-Daaam..:)):))..Da, o sa ajung la nebuni..Oricum, sper sa va placa, eu una am stat vreo 5 ore ca sa'l scriu pentru ca stergeam ceva, iar scriam, iar stergeam..Sunt extenuata, sincer..:)):))..Oricum, am ajuns la o concluzie..Si anume ca acest capitol este VARZA din toate punctele de vedere..Si eu care abia asteptam sa'l scriu..;);)..Oricum, imi cer mii de scuze pentru ca nu este deloc reusit si stiu ca multi dintre voi ma veti injura, dar eu tot va iubesc..:x:x..Enjoy..!!..

P.S. Ascultati melodia..Stiu ca e veche, dar e absolut superba..:x:x..

Capitolul 22 - "Dansand in ploaie"

M-am trezit atunci cand am simtit ceva, vibrandu-mi in buzunarul blugilor. Era telefonul meu. Cu miscari lente, l-am scos din buzunar si am inceput sa privesc ecranul absenta.  M-am uitat la ceas si am observat ca era ora 15:45, ceea ce insemna ca fusesem lesinata doar pentru vreo 10 minute.

Am observat ca aveam un mesaj nou de la Kari. Oare ce mai voia acum? Am deschis mesajul si am observant ca o anumita parte era scrisa cu majuscule:

“Ella, cu toata chestia asta dintre mine si Chad, am uitat sa te mai intreb cel mai “picant” lucru al zilei: IA SPUNE, CINE E BAIATUL CU CARE TE SARUTAI CU ATAT DE MULTA PASIUNE AZI DIMINEATA? Si nu incerca sa negi, pentru ca te-am vazut cu ochii mei. -K”

Cand am citit, am simtit ca pamantul imi fuge de sub picioare. Sau mai bine spus de sub fund, deoarece inca eram pe podea. M-am frecat uimita la ochi, iar apoi am citit si am recitit mesajul, pana totul a devenit o supa de litere si cuvinte in capul meu. “Cine e baiatul cu care te sarutai cu atat de multa pasiune azi dimineata?”. Intrebarea imi rasuna prin minte ca un ecou mut.

-          Dar cum? Cum e posibil? am intrebat in soapta.

Singura persoana cu care ma sarutasem era Mike, insa el era o fantoma, iar Kari nu putea sa il vada…Doar daca…

-          Nu, nu poate fi posibil asa ceva! Kari nu poate vedea fantome! am urlat disperata.

Am tastat repede un “Poftim? Ai innebunit?”, apoi am incecat sa ma ridic, insa am simtit cum locul in care aveam operatia incepe sa ma doara, atat de tare, incat am cazut din nou gramada pe podea.

-          Ahhh…Durere idioata! Sa te ia mama naibii! am inceput sa urlu din ce in ce mai tare, insa stiam ca nu rezolvam nimic, deoarece vina era numai si numai a mea. Uitasem ca nu am voie sa fac Sport timp de 5 luni, iar acum simteam ca cineva bagase in mine vreo 10 cutite. Ma durea al naibii de tare, nici macar nu ma puteam ridica in picioare din aceasta cauza. Am renuntat sa fac o a doua incercare, pentru ca am simtit din nou cum telefonul imi vibra, semn ca primisem un alt mesaj, probabil raspunsul de la Kari.

“Tai-m spus sa nu incerci smecherii de genul cu mine. Cand stiu ceva, stiu. Plus ca fata avea exact aceeasi tinuta ca si tine. Acum spune-mi: Cine e? E din liceu? Il cunosc?”

Duap ce am citit cel de-al doilea mesaj, am simtit din nou ca mi se taie filmul, insa am reusit sa ma “trezesc la realitate”, datorita paharului cu apa pe care l-am gasit undeva, langa mine. Nici nu imi pasa cum ajunsese acolo, cert este ca pur si simplu am luat apa si mi-am aruncat-o in fata. Mi-am inchis socata telefonul, intrebarile inundandu-mi mintea. Incercam sa neg faptul ca ea poate vorbi cu fantomele, insa stiam ca era adevarat.

Mi-am rotit privirea speriata prin incapere si am constatat ca scrisoarea de la Granny - caci asa imi placea sa ii spun bunicii - era langa mine, pe podea. M-am gandit ca acum ar fi momentul oprtun sa o citesc, deoarece stiam ca nu ma mai putea surpinde nimic, asa ca am despaturit-o si am inceput sa o citesc in gand, linistita.

Iubire transparentă [ON HOLD]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum