Pretul iubirii

cap 3

Delia Pov...

-Ce dracu cauți aici! Spuneam în timp ce mă luptam cu paiele care erau peste tot , nelasandu mi cale de scăpare.

-Ce caut eu?! Cred că asta trebuie să te întreb eu? Spunea în timp ca ducea calul în padoc .

-Abia am ajuns, idiotule, ajuta mă sa ies de aici! Țipăm nervoasa. În loc să mă ajute să mă ridic făcea pe interesantul.

-Ai venit să te răzbuni sau să îmi oferi o noapte fierbinte? Spune în timp ce se rezemă de un perete si i si ridică unul din picioare în spate fixandu se mai bine.

-Dute dracu! Spun în timp ce mă ridic si scutur paiele de pe mine, stergandu mi lacrimile.

-De acolo vin! Îmi trântește

- Calul tău ar trebui să fie mândru că are un măgar că stăpân. Asa poate fi liniștit că nu o sa ii iei locul.

Se apropie de mine, vizibil nervos, făcându mă să mă dau în spate până ajung cu spatele de un stâlp.

-Cam acida! Spune ridicând o mână spre mine

-Lasa mă...si îmi feresc capul, de parcă așteptam să mă lovească.

-Doar nu crezi ca sunt așa insensibil? Si  parcă îmi citise gândurile. Imi atinge parul scoțând un pai din el, pe care îl rotea între degete.

Era un bărbat foarte frumos, ținând cont că era un "porc" la capitolul maniere. Mă înfiora prezenta lui  si nu știam dacă îmi este teamă de el sau pur și simplu era curiozitatea pentru el. Nu simțisem niciodată vibrația asta în corp, sau golul din stomac când m a atins, sau nodul din gât când i am simțit parfumul de mosc.

M am strecurat pe lângă el si am fugit afară. Mă simțeam vinovată ca îmi place prezenta altui bărbat lângă mine. Trebuia să mă opun acestor sentimente pe care l e aveam pentru un străin. Mă speriau.

Am intrat în casă unde ma așteptau Rodriguez si Joshua.  Am intrat si m am dus spre ei, asezandu mă pe canapea lângă Joshua.

-Esti mai bine?! Întreabă si ochii îi cade pe parul meu. Duce mana si ia un alt pai.

-Am fost....Si vorbele imi sunt întrerupte de usa care se deschide si pe ea intră tipul din grajd .

-Ma întrebăm eu când o să apari? Avem musafiri. Spune Rodriguez, arătând spre noi. El este Mikola, fiu meu.

Trebuia să îmi dau seama, Mikola,unul din  copii lui Rodriguez, pe care nu îi întâlnisem niciodată. Abia acum disting trăsăturile comune.

-Joshua! Incantat! Îl aud pe Joshua in timp ce se ridică și îl salută.

Dar ochii mei cad pe mâna cealaltă în care încă învârtea paiul pe care îl luase din parul meu. Inima a început să bată cu putere când văd că și Joshua vede paiul din mana lui.

-Iar ea este Delia...Spune Rodriguez...Delia  Charter.

-Ne am cunoscut deja! Si un zâmbet pervers ii apare pe față, ridicând paiul din mana in sus.

Simțeam că mor. Joshua se uita când la mine când la Mikola, neștiind ce vrea să zică

-Am intrat din greșeală în garajul cailor si m am speriat căzând în paie... Încerc să dreg situația pe când Mikola i si păstra zâmbetul pe față. Îmi venea să mă duc si sa il plesnesc.

După ce a plecat la el în camera Rodriguez la rugat pe Joshua să ne lase singuri. Joshua a aprobat si a plecat si el in dormitor.

-Delia stiu ca hotărârea ta este sa duci mai departe munca tatălui tău. Si il aprob din cap în timp ce se apleacă să bea din ceașcă cu ceai. Vreau sa ști că nu poți avea încredere în nimeni. Sunt multe lucruri pe care nu le ști și care te vor izbi ca un pumn atunci când le vei afla. Așa este lumea in care trăim noi. Eu îl avem pe tatăl tău aproape si ăsta a fost un avantaj pentru amândoi, aveam încredere unul în altul.

-Dar îl am pe Joshua aproape, ne vom sprijini unul pe altul și vom reuși. Spun în timp ce mă ridic în picioare, făcând un pas in față.

-Un om poate face două greșeli pe drumul căutării adevărului:să nu meargă până la capăt sau să nu înceapă acest drum.

-Nu mă voi întoarce de pe drumul pe care am pornit, indiferent ce s ar întâmplă. Si îmi zâmbește ca și acord.

-Eu spun,  să te pregătești pentru ce va urma. Si merge spre o camera lui care era poziționată sub scara.

Oare ce vroia să spună, de ce nu putea să îmi spună direct în fața fără să ocolească . La ce se refera oare...??
 

Merg si eu sus destul de confuză de discuția pe care o avusesem cu Rodriguez.

Joshua mi a lăsat bagajele în camera . Încep să despachetez. Îmi arunc ochii în șifonier si lucrurile tatei erau încă acolo. Cobor si o caut pe Margarete, care era la bucătărie.

-Poti să mă ajuți, te rog!

-Spune ti domnișoară? Spuse privindu mă curioasă

-In primul rând , spune mi Delia... Si ii apare un zâmbet pe față...iar în al doilea ,am nevoie să golesc sifonierul de lucrurile tatei.

-Da stiu...domnul Rodriguez nu mi a dat voie să mă ating de lucrurile domnului Patrick. A spus că tu vei hotăra ce sa facem cu ele.

Am urcat în camera cu Margarete si am început să scot hainele în timp ce ea le strângea în grămezi pe pat. În timp ce scoteam hainele de pe umerașe am vazut o bucată de hârtie care ieșea din buzunarul unui sacou. O scot si vad ca pe ea stă scrisă o adresă. O iau si o pun pe birou, continuând să golesc dulapul.

-Eu sunt gata! Spun în timp ce ii întinde ultimul morman de haine.

-O să merg să aduc geamantane din cealaltă cameră să l e punem. Spune în timp ce se îndreaptă spre ușă.

-Ma duc eu! Spune mi unde sunt ..

-A două usa pe dreapta, sunt în șifonier sus.

-Ok ! Si plec.

Pe hol mă întâlnesc cu Joshua care venea la mine.

-Ce faci ? Si ma sărută

- Bine, împachetez lucrurile tatei!

-Atunci eu merg la culcare. Mâine plec cu Rodriguez să îmi prezinte facultate unde voi merge.

-Ok, nu vrei sa merg cu voi? Nu stiu de ce am întrebat, pentru că nu îmi doream asta

-Mergem după, dacă vrei, să îmi întâlnesc câțiva prieteni care locuiesc aici. Asta mai lipsea...

-Eu cred că o să mă odihnesc mâine. Cel mai bine te duci să îi vezi când termini cu Rodriguez, si pe urma vi acasă.

-Cu zici tu! Mă sărută si se întoarce în camera lui.

Rasuflu  ușurată cand îmi dau seama că mâine o să fiu liberă , adică fără Joshua în jurul meu. Si imi vine să mă bat singură , cum sa îmi doresc să nu fie lângă mine? Multe fete din școala noastră și ar dori să fie în locul meu , iar eu îl resping.

Ceia ce gândeam mă face să mă simt iar vinovată, în timp ce  mă răsuceam pe hol ...
Ce camera a zis Margarete...a doua din stânga sau a doua din dreapta???

Dar îmi amintesc că a zis ceva de dreapta. Mă întorc și întru în a doua cameră pe dreapta, dar din partea cealaltă.

Întru si ma izbesc de  parfumul de mosc care era prin toată camera. Vad sifonierul de care imi zicea Margarete. Îl deschid , dar nu văd nici o valiză, doar haine bărbătești.

Nu cred....si deja aveam o presimțire ca am încurcat camera. Închid ușa șifonierului si vreau sa fug până nu mă vede cineva, cand...

-Si ziceai că eu sunt măgar... Îmi spune Mikola , care era gol în fața mea...probabil ieșise de la duș...