VAMPIRIȚA

3. Răpită...

Totul decurgea perfect. Rana lui Toby era aproape vindecată, efectul minune al faptului că era vârcolac. Christopher îi procurase de mâncare, dar acesta îl tot trimitea să îi mai aducă câte ceva pentru a putea sta cât mai mult singur cu Ella.

Lui Christopher nu îi prea convenea, dar la rugăminţile fetei se supunea. Tobian rămase cu Ella şi începură să povestească despre copilăria ei.

- Toby, începu ea, vreau să te întreb ceva.

- Spune. Ce s-a întâmplat?

- Ştii... m-am tot gândit la ce ai spus despre mama. Spuneai că a fost găsită sfâşiată. Cum e posibil? Eu ştiam că vampirii nu mor dacă sunt doar sfâşiaţi.

- Păi, începu el, cu o oarecare reţinere, mama ta nu a fost vampir.

- Poftim? A fost om? Întrebă Ella, plină de speranţă.

- Nu. Spuse el, tăindu-I elanul.

- Atunci? Ce a fost? Întrebă ea, speriată.

- Pe lângă că a fost vrăjitoare a fost vârcolac, spuse Toby, rapid.

- Ce? Nu e posibil... eu nu am auzit de aşa ceva niciodată... cum e posibil ca un vampir şi un vârcolac să fie împreună? Şi să nască o fiinţă umană?

- Nu uita că mama ta a fost şi vrăjitoare. Aşa a reuşit. Ei sunt singurii care au sfidat legile. S-au îndrăgostit şi au fugit pentru a fi împreună. S-au reîntors acasă, când bunicul tău a fost ucis. Consiliul l-a ales pe el rege mai departe, în locul fratelui său.

- Dar cum e posibil? Mai ales că el a fugit de acasă şi a renunţat la familie! De ce nu l-au ales pe unchiul meu? Întrebă Ella, din ce în ce mai mirată.

- Pentru că, toată lumea ştia că Vezlodov era rău. El era cel care îşi ucisese tatăl pentru a fi rege.

- Poftim? Ţipă ea, revoltată. Când o să îl prind pe Vezlodov îl voi ucide cu mâinile mele. Nici măcar nu merită să îl numesc unchi. Şi totuşi, nu a avut puterea să devină el rege?

- Nu, pentru că tatăl tău a luptat împotriva lui împreună cu consiliul. Aşa că a trebuit să fugă. Devlov ia oferit şansa să plece sau urma să fie omorât. Aşa că el a plecat, promiţând că va veni să se răzbune. Ceea ce a şi făcut. Şi-a strâns armata şi a venit împotriva lor, omorându-i pe toţi cei care i-au stat împotrivă. A început cu tatăl şi cu mama ta.

- Şi pe mine cum de nu m-a găsit, întrebă Ella înfiorată.

- Pentru că nu ştiuse că mama ta rămăsese însărcinată. Cât timp fusese el plecat, mama ta te-a născut. El lipsise aproape un an, timp în care a avut timp să îşi plănuiască răzbunarea.

- Va regreta tot ce a făcut, strigă fata printre dinţi.

Se lăsă un moment de linişte între ei, apoi Toby profită de acel moment de singurătate pentru a schimba subiectul şi pentru a-i mărturisi că tine la ea foarte mult.

- Ella, tu şi cu mine am putea face multe lucruri împreună. Nu trebuie să îl urmezi pe vampiraşul ăsta înfumurat. Mai ales că eu ştiu drumul la Fântâna Vieții cu ochii închişi. Şi în plus noi semănăm din foarte multe puncte de vedere.

Ella rămase uimită să-l audă pe Toby scoţând astfel de vorbe din gură. Singura chestie care i se părea interesantă era faptul că acesta ştia drumul spre casa ei. În rest nu manifesta nici un sentiment pentru vârcolac. Tânjea după iubirea lui Christopher.