VAMPIRIȚA

8. Moartă și totuși vie...

# Porneste muzica inainte de a citi capitolul!#

*

Vântul bătea din ce în ce mai tare răscolind ninsoarea abia aşternută. Frigul începuse să le pătrundă în oase, răscolindu-le pielea deja încrâncenată.

O teamă nepătrunsă puse stăpânire pe fete. Cerul se întunecase, dar demonul care se avânta spre ei cu ochii roşii scânteind le făcea pielea să se zbârlească.

Constantin şi Christopher luaseră deja poziţia de atac. Îl simţiseră că se apropie de ei.

Când ajunse în dreptul lor, Christopher rămase stupefiat. Ce căuta Benedict acolo?

- Hei! Opreşte-te, strigă acesta, vampirului.

- Am să mă opresc după ce termin cu voi, rosti acesta scrâşnind din dinţi!

- Ce-ai păţit? Întrebă Constantin, la fel de uimit să îl revadă, mai ales că acum era într-o formă mult mai bună.

- Vreau să mă răzbun! Exclamă el, oprindu-se să îşi admire prada mai întâi. O să plătiţi pentru ce aţi făcut familiei mele, continuă el în timp ce mergea agale spre ei.

În spatele bărbaţilor, Ella şi Semida stăteau tremurând, ţinându-se de mână.

- Cine te-a transformat? Veni întrebare ca un tunet din partea Ellei.

- Oh! Drăguţă şi tu eşti aici? Ştii... Stăpânul meu îţi simte lipsa!

- Vezlodov? Pufni aceasta, dezgustată! Poate să ardă în iad de pe partea mea!

- Oh... vai! Cum poţi vorbi aşa! Exclamă, râzând viclean, Benedict.

- O să te ucid şi apoi o să îl ucid şi pe el! Exclamă ea, nervoasă, aruncându-se spre el să îl prindă.

Christopher o prinse însă în braţe şi încercă să o liniştească. Îşi afundă bărbia în părul ei lung, desfăcut şi trase cu nesaţ din parfumul ei. Apropierea dintre ei avu exact efectul dorit. O calmă pentru moment.

- Ar trebui să pleci, spuse Constantin. Nu vrem să îţi facem rău.

- Mda, pufni acesta, vizibil iritat. Trebuia să vă gândiți la asta când ați venit în casa mea și mi-ați ucis familia. Acum nu puteţi să îmi faceţi nimic.

- Vezlodov ți-a ucis familia nu noi, răspunse Christopher.

- Minți, tună el... și oricum nu-mi mai pasă de nimic altceva decât că vreau să fiu eu cel care vă va ucide.

- Tu ai vrut-o, răcniră ei şi apoi cei doi se aruncară spre el, nu înainte însă de a o trage pe Ella la o parte din calea lor.

Începură să se lupte între ei, în timp ce fetele se traseră într-o parte.

Amândoi se aruncară spre vampir.

Chiar dacă erau doi, Benedict era mai puternic decât ei, pentru că el fusese hrănit cu sânge uman, în timp ce ei doi nu mai mâncaseră de câteva zile şi atunci când o făcuseră, fusese doar sângele a două animale prinse în fugă.

Benedict reuşi să îl rănească pe Chistopher şi îl aruncă cât colo ca pe o cârpă. Căzând acesta se lovi, la cap, de trunchiul unui copac şi apoi rămase acolo. Constantin urlă, acoperind vocea stridentă a Ellei care țipă speriată şi se avântă din nou asupra lui sperând să îl ucidă şi să termine odată cu el.