E doar vina mea...

27. Planurile lui Seb

Din perspectiva lui Chloe:
Nu pot sa cred. Nu m-as fi vazut niciodata atat de rau, atat de indragostita de cineva. Lucrurile au luat o intorsatura grava de cand m-am  imprietenit cu Patrick. Am devenit din ce in ce mai sentimentala. Nu stiu ce sa intampla cu mine. Niciodata nu am tinut la cineva cum am tinut la el, iar acum nu suport ideea ca el e mort din vina mea. Macar e undeva acolo, ma vegheaza... Patrick, te-am iubit si o fac in continuare! Am sa-l omor pe Brad. O sa gasesc eu o cale. Chiar daca va trebui sa apelez la Dominic, Patrick nu va ramane nerazbunat.
Din perspectiva lui Spencer:
Se vede de ce a pus Dom ochii le fata asta. Cred ca o sa ma omoare cand va afla ca am impuscat-o de 2 ori. Ups... Asa mai reactionez eu cand cineva nu ma asculta, si pe langa asta ma mai si loveste in fata.
Fata asta are ceva indescifrabil, ceva ce ma atrage intr-un mod necunoscut. Nu mi s-a mai intamplat pana acum. In momentul de fata ea plange pe umarul meu, iar eu cred ca nu-si da seama. Pe de-o parte as putea spune ca e si vina ei, adica ea m-a provocat s-o impusc. Dar pe de alta parte, eu nu am rectionat deloc bine. Ea doar incerca sa se apere. E puternica. Insa, nu stiu de ce, ma doare sa o vad asa, in halul asta. Ii simt inima cum ii bate in mod alert, respiratia sa pe ceafa mea, mana sa ce e incolacita in jurul gatului meu, strangandu-ma cu o forta minima de gulerul paltonului, toate astea ma fac sa vreau sa o sarut...ciudat, nu?
O cunosc pe Allis foarte bine. Dom mi-a povestit o groaza despre ea. O descria ca fiind "o adevarata zeita", insa ii stiu toate smecheriile. El vorbeste asa doar pentru ca stie ca ea e aleasa. Cred ca vrea doar sa profite de puterile sale.
Gata! Deja nu mai suport sa stiu ca tin in brate aceasta fata extraoridnara, iar ea plange.
-Allis...
Dupa cateva secunde in care expira incet, realizeaza ca tocmai i-am rostit numele.
-Da?
-De ce plangi?
-Tu nu ai plange de durere daca ai fi impuscat in mana si picior?
E doar vina mea..reactia mea a fost deplasata.
-Imi pare...imi pare rau..
Nu cred ca am mai spus asa ceva in viata mea.
-Nu-i nimic, adica merit ce-i mai rau,nu?
-De ce spui asta?
-Pentru ca eu am dat drumul apocalipsei! Eu am distrus lumea..
-Nu tu ai facut-o. E vina lui Dom, daca nu ma inchidea si daca nu imi fura puterile, nimic din toate astea nu s-ar fi intamplat.
-Unde te-a inchis?Ce puteri?
-Esti o persoana foarte curioasa.
-Chiar sunt, raspunde ea oarecum mandra.
-Ce pacat...curiosii mor repede.
-De abia astept sa mor. Macar voi ajunge jntr-un loc mai bun, dar pana atunci raspunde-mi la intrebari!
-Eu am fost inchis in sfera rosie. Eu am controlat candva focul. Eram unul dintre cele 4 elemente, iar Dominic mi-a furat asta.
Am fost deschis fata de ea.
Din perspectiva lui Kate:
Marcus, unde dracului esti?!
Ma tot teleportam prin cladire ca o handicapata. Mai departe de atat nu prea puteam sa ma teleportez...offf, Chloe si vrajile sale.
-Kate!
Nasol...nu e Marcus. De ce, Seb? De ce?!
-Ce vrei?
-Stiu cum sa evadam si cred ca stiu cine ne poate ajuta sa-l doboram pe Brad.
-Continua..
Se pare ca tocilarul face si el ceva bine.
-Avem nevoie de sfera neagra. Ea este folosita pentru a face conexiunea dintre gandirea lui James si corpul lui Harry.
-Deci, spui ca ,daca spargem sfera, Harry moare?
-Din pacate nu...
-Atunci la ce folos?!
-Harry isi va pierde din puteri. Va fi slab si usor de invins. Harry are mintea lui James, dar se pare ca reuseste sa-si creeze o noua personalitate, un mixt dintre cunostiintele lui James, ale baiatului inchis in sfera neagra, si cel care poseda puterea focului.
-Cum ar putea sa-si creeze propria personalitate?
-Asta nu stiu..
-Si ce vrei sa fac eu?
-Vreau s-o gasesti pe Chloe sau pe Allis si sa furi sfera neagra de la Brad.
Tocmai cand ma concentram, incercand s-o gasesc pe Allis, o imagine mi se creeaza in minte:Chloe in zapada, in fata unui depozit...stiu depozitul ala. E locul in care eu, Seb si Jade ascundeam medicamentele furate.
-Pamnatul catre Kate! Ce se intampla?!
-Mai tii minte depozitul in care ascundeam medicamente, pentru ca Burney avea o restrictie asupra noastra?
-Da, normal.
-Chloe e in fata acelui depozit, e pe jos, in zapada, am impresia ca ceva groaznic s-a intamplat. Ea plange.
-Ma duc acum. Tu, caut-o pe Allis!
-Asa am sa fac....daca nu cumva o va aduce cineva la mine.
Ultima parte am spus-o soptita, mai mult pentru mine. Stiu ca e cineva o aduce la mine.
-Kate..
O voce tremuranda, usor necunoscuta la inceput, isi face aparitia din spatele meu. Ma intorc brusc, iar imaginea din fata mea ma face sa ma cutremur. Ceva la acest om ma face sa cred ca va aduce necazuri.
-C-Cine e-esti?
-Numele meu este Adam. Am nevoie de ajutor...
-De unde stii cine sunt?
-Eu stiu totul...sau cel putin asa credeam. Harry...imi seaca puterile, te rog, ajuta-ma! Stiu ca poti..
Iau o piatra de pe jos si desenez un cerc in jurul lui Adam, care abia se mai tinea pe picioare.
Ma asez in genunchi, langa cerc, concentrandu-ma.
Acesta se lumineaza intr-o nuanta mov inchis, care se deschidea din ce in ce mai mult, intr-un final ajungand la un lila copilaros.
-Ce e asta? ma intreaba Adam cu o voce slabita.
-Te va proteja. Te va duce intr-un loc care-ti va deveni casa, pana iti vei reveni. Eu, alaturi de cativa prieteni vom ajunge in curand in acelasi loc, tu asteapta-ne!
Dominic a cazut in portalul meu brusc, iar acesta s-a inchis. Ma simteam slabita. Sa deschizi un portal, in timp ce alte zeci de scuturi iti stau in cale, nu e simplu deloc. Si nu sunt orice fel de scuturi, sunt create de Chloe, care e mult mai priceputa decat mine cand vine vorba de magie.
Ma ridic, imi trag un scaun dintr-una din sali si ma asez, parca asteptand pe cineva sa vina sa ma salveze. Of..Marcus... Unde esti? Am nevoie de una din imbratisarile sale acum, iar el nu e aici. Nu este si nu a fost vreodata simplu sa stau in fata lui, sa vorbesc cu el, doar sa stau pe langa el, fara sa vreau sa-l iau in brate, sa-i spun cat de dor mi-a fost de el, dupa ce am plecat, fara sa-i marturisesc cat de tare tin la el, cat de mult il iubesc. Wow, atat de sentimentala n-am fost in viata mea, insa imi permit. Am 18 ani. Trebuie sa-i spun acum, pana nu e prea tarziu. Noi ne riscam vietile in fiecare secunda. Putem muri oricand, dar daca o sa mor, vreau ca el sa stie, sa stie ca am tinut la el, ca el a fost cea mai importanta persoana pentru mine.
-Kate?Ce faci aici?
Offf...de ce nu e Marcus?! Prima data a venit Seb, acum Tom ma dispera. Ce grea e viata asta...
Din perspectiva lui Tom:
Am fost trimis sa verific cladirile apropiate, incat nimeni sa nu mai ramana in ghearele acestor zombii imputiti. Si ca sa vezi, Kate sta ca o fata posedata, pe un scaun, holbandu-se in gol. Iar eu tocmai ce am facut greaseala tuturor din filmele horror.
-Kate?Ce faci aici?
-Ce vrei?!
E furioasa, de ce?
-Vino! Doar nu o sa ramai aici, nu? Sa-i gasim pe ceilalti!
-L-am omorat pe Dean.
-Ce?! Dar asta nu era imposibil?!
-Era...focul...
Plangea. Stai ce??
-De ce plangi?
-Tu stii cine e Adam.Tu ai fost in corpul lui...in sfera neagra, spune-mi ce ai vazut acolo...te rog..
-Era un fel de celula, care plutea cumva intr-un abis de o culoare neagra. M-am uitat printre gratii si am vazut cumva o crapatura din sfera.
-O crapatura?
-Da...
-Deci asa a luat legatura cu Harry. L-am trimis pe Adam pe o insula pustie, acolo vom merge si noi. Vad ca Seb are niste idei.
Deodata, se aude un sunet ascutit ce-mi omora urechile, cad in genunchi si o vad pe Kate in ceata.
Dupa ceva timp ma trezesc pe o plaja. Vantul adia usor, nisipul fin imi dadea mii de fiori pe sirea spinarii prin caldura sa. Nu eram eu. Adam iar luase legatura cu mine.
Aveam in mana un talisman, ce avea o bucata din sfera neagra legata de un snur negru din piele intoarsa. In departare vad o fata cu parul roscat, ce fuge printre copacii desi.
"Adam! Lasa-ma in pace!"
Nu.
Raspunsuri seci din partea lui. Se pare ca noi doi suntem intr-un fel...bagati in acelasi corp, insa el nu poate sa comunice cu mine atat de mult pe cat o pot face eu.
Ies din el. Suna ciudat, stiu. Imi simt spiritul cum iese, apoi sare in corpul meu.
-Tom! Iar te-a prins Adam in vraja sa?
-Iar...ah!
O secunda...am vazut viitorul, iar. Marcus vine dupa Kate, iar Allis...e in bratele altcuiva, o persoana necunoscuta si e ranita.
-Tom!! Ce s-a intamplat?!
-Stai aici! Va veni Marcus dupa tine! Eu ma duc dupa Jade, trebuie s-o luam pe Allis.
-Jade e cu Seb si Chloe!
-Iar ei unde sunt?
-Seb a luat-o pe Chloe si s-au dus in biblioteca.
-Acolo ma duc si eu.
Seb si planurile lui ciudate.