Be A Werewolf

~Cap 4~

Nicio senzaţie nu era mai plăcută ca braţele lui Trey cuprinzând-o. Dar atunci o văzu pe tipă, jucăria sexuală a lui Trey, care ieşea cu două beri în mână. În mai puţin de cinci minute, Trey urma să încerce să-i dea chiloţii
jos. Şi, judecând după bluza mult prea decoltată şi fusta mult prea scurtă pe care le purta fata, se părea că nu va fi nevoit să depună prea mult efort.
— Mersi, mormăi Kylie şi se îndreptă spre Sara.
Din fericire, Nea Soldatul pesemne nu agrea cocktailurile
Margarita şi plecase.
— Poftim.
Sara îi luă berea din mână şi o înlocui cu o Margarita.
Băutura cu gheaţă părea nefiresc de rece. Kylie se aplecă spre Sara şi îi şopti:
— N-ai văzut un tip ciudat care stătea aici acum un minut? Unul care era îmbrăcat în nişte haine stranii de militar?
Sara ridică mirată din sprâncene.
— Câtă bere ai băut? Râsul ei umplu aerul nopţii.
Kylie strânse mai tare paharul rece, îngrijorată că îşi pierdea minţile. Să mai bage şi nişte alcool în ea nu părea o idee prea bună.
O oră mai târziu, când trei poliţişti intrară în curtea din spate şi îi aliniară pe toţi la poartă, Kylie încă mai ţinea în mână paharul cu Margarita, din care nici nu gustase.
— Haideţi, copii! îi îndemnă unul dintre poliţişti. Cu cât vă ducem mai repede la secţie, cu atât mai repede putem să vă chemăm părinţii să vă ia.
În acel moment, Kylie avu certitudinea că viaţa ei se ducea tot mai repede pe apa sâmbetei.
— Unde e tata? o întrebă Kylie pe mama ei când aceasta intră în secţia de poliţie. Eu pe el l-am sunat.
Când ai nevoie de mine, nu trebuie decât să pui mâna pe telefon, scumpo! Nu-i spusese el aşa? Aşa că de ce nu era aici ca să-şi ia scumpetea?
Mama ei îşi miji ochii verzi.
— Şi el m-a sunat pe mine.
— Eu voiam să vină tata, insistă Kylie.
Nu, de fapt, avea nevoie de tatăl ei, îşi spuse, şi ochii i se împăienjeniră din cauza lacrimilor. Avea nevoie de o îmbrăţişare, de cineva care să o înţeleagă.
— Nu obţii mereu ce vrei, mai ales când... Dumnezeule,
Kylie, cum ai putut să faci asta?
Kylie îşi şterse lacrimile de pe obraji.
— N-am făcut nimic. Nu ţi-au spus poliţiştii? Am mers în linie dreaptă, mi-am dus arătătorul la nas şi am zis chiar şi alfabetul invers. N-am făcut nimic.
— Au găsit droguri acolo, rosti scurt mama ei.
— Dar nu mă drogam.
— Şi ştii ce nu au găsit în schimb, domnişorico? Mama ei îndreptă un deget spre ea. Nici urmă de părinţi. M-ai minţit.
— Poate că semăn prea mult cu tine, izbucni Kylie. Încă nu se dezmeticise după şocul provocat de absenţa tatălui ei. Ştia doar cât de supărată fusese. De ce nu venise?
— Ce vrei să spui, Kylie?
— I-ai zis tatei că nu ştii ce s-a întâmplat cu chiloţii lui.
Dar doar ce-i flambasei pe grătar.
În ochii mamei se citi vina. Clătină din cap.
— Doamna dr. Day are dreptate.
— Ce legătură are psihiatra mea cu ce s-a întâmplat în seara asta? întrebă Kylie. Nu-mi spune că ai sunat-o!

Doamne sfinte! Mamă, dacă îndrăzneşti să o aduci aici, de
faţă cu toţi prietenii mei...
— Nu, nu e aici. Dar nu e vorba doar despre ce s-a întâmplat în seara asta. Trase aer în piept. Nu pot s-o fac singură.
— Ce să faci? întrebă Kylie şi simţi ceva ciudat în stomac.
— Te înscriu la o tabără de vară.
— Ce tabără? Kylie îşi strânse poşeta la piept. Nu, nu vreau să merg în nicio tabără!
— Aici nu e vorba de ce vrei tu. Mama ei îi făcu semn să iasă pe uşă. E vorba de ce ai nevoie. E o tabără pentru copiii cu probleme.
— Pentru copiii cu probleme? Ai luat-o razna? Eu nu am nicio problemă! insistă Kylie.
Cel puţin nu genul de probleme care s-ar rezolva cu mersul într-o tabără. Cumva, Kylie bănuia că mersul în tabără nu avea să-l aducă pe tatăl ei acasă, nici să-l facă să dispară pe Nea Soldatul şi nici să i-l înapoieze pe Trey.
— Zici că n-ai nicio problemă? Serios? Atunci ce caut eu la secţia de poliţie în miez de noapte, să îmi iau acasă fiica de şaisprezece ani? O să te duci în tabără. O să te înscriu mâine. Nu mai încape loc de discuţii.
Eu nu mă duc nicăieri, îşi repeta Kylie încontinuu în timp ce ieşeau din secţia de poliţie.
Poate că mama ei era nebună de legat, dar nu şi tatăl ei. El n-ar lăsa-o pur şi simplu pe femeia asta să o trimită într-o tabără cu o şleahtă de tineri delincvenţi. N-ar lăsa-o.Nu-i aşa?