Razele calde şi fine ale soarelui îmi mângâie fața ,anunțându-mă că e timpul să mă trezesc. Mă ridic somnoroasă din pat şi mă îndrept spre baie ,unde îmi fac rutina. Afară fiind vreme frumoasă ,am ales o rochie mulată ,cu model floral ,cu "New York" şi numărul 86. Cu rochia am asortat o vestă albă din blug cu mici ținte aurii şi nişte adidaşi de aceeaşi culoare.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Deschid uşor uşa camerei şi încerc să mă strecor neobservată ,până la bucătărie. Bine zis "încerc".. Nu fac nici 2 paşi ,că uşa camerei de lângă mine ,se deschide ,pe ea ieşind un bărbat. -Cine eşti?spunem amândoi la unison. Eu:Sunt Evelin. Tu trebuie să fii Aiden. Aiden:Mda. Şi ce cauți aici? Eu:Dna Gina m-a adus aici. Aiden coboară nervos scările ,țipând. Cobor şi eu ,curioasă. Domnul şi Doamna Parker erau pe cale să iese din vilă ,dar vocea groasă a lui Aiden îi opreşte. Aiden:Mamă ,ce caută copila asta în casa mea? Eu:Ămm ,sunt şi eu aici! Aiden;Tu să taci ,fetițo! Gina:Scumpule ,te rog să vorbeşti frumos cu viitoarea ta soție! Aiden:Mamă ,cred că glumeşti. Ți-am zis de nenumărate ori să nu-mi mai aduci fete ,pentru că nu le voi iubi niciodată.. nu cum am iubit-o pe Amely.. Gina:Nu ți-am cerut părerea. Într-o lună va fii nunta. Acum ,eu cu tatăl tău vom pleca într-o vacanță de 2 săptămâni. Aiden:O ,nu! Nu ,nu şi NU! Gina:A ,da! Christine şi Wiliam au şi ei liber în aceste săptămâni. Vă descurcați. Astea fiind spuse ,părăsesc vila şi mă lasă cu idiotul lor băiat. Eu:Merg să mă plimb prin grădină. Aiden:Şi ce-mi spui mie? Eu:Îgh! Du-te dracu'! Aiden:Eşti aşa o copilă. Eu:Şi tu aşa un bou. Deja mă calcă pe nervi bărbatul ăsta. Merg în grădina plină de trandafiri de un roşu intens ,ca focul. Mă aşez pe o bancă şi admir mai bine peisajul ,parcă scos dintr-un basm. Locul acesta este liniştitor. Mă face să uit că trebuie să-mi trăiesc viața alături de el. Mi s-a făcut foame ,aşa că m-am ridicat şi am intrat în vilă ,îndreptându-mă spre bucătărie. Aiden era şi el prezent acolo. Iar o să am dureri de cap. Iau câteva fructe ,pe care le toc şi le pun într-un bol. Mda ,cam atât ştiu să fac. Mă aşez la masă şi încep să-mi mănânc salata de fructe. Aiden:Şi eu ce ar trebui să mănânc? Eu:Ai şi tu mâini ,descurcă-te! Aiden:Mai bine mănânc în oraş. Se ridică ,îşi îmbracă sacoul şi iese trântind uşa. Eu:Mai uşor ,că o scoți din balamale!țip. Adică ce-mi pasă mie? Să facă ce vrea ,că doar nu-i casa mea. Răsfățat..
** Se făcuse seară ,iar eu stau pe canapeaua din sufragerie ,uitându-mă la desene animate. Ce? Chiar dacă am 16 ani ,am voie să mă uit. Nimeni nu-mi poate interzice asta. Am auzit un zgomot. Ăsta trebuie să fie Aiden ,dar nu mă sinchisesc să mă ridic de pe canapeaua confortabilă. Intră în încăpere ,aproape împiedicându-se. Pe mine mă bufni răsul ,iar el se uita confuz la mine. Aiden:Ce-i de râs? Eu:Nimic*chicot* Se apropie de mine cu paşi lenți ,ceea ce mă cam sperie puțin.. Eu:Aiden ,c-ce ai de g-gând?
