✔Vândută✔

#4

-De cât timp stai acolo?

-De îndeajuns să te văd dansând ,râde.

Se uită la mine timp de o secundă şi se apropie încet ,deschizând gura:

-Uite ,îmi pare rău.. N-Nu am vrut să te rănesc fizic ,atât cât şi psihic.

-Aiden ,nu vreau să vorbim despre asta..

-Evelin ,iartă-mă!

-Nu pot!

-Eşti aşa egoistă! părăseşte camera ,cu uşa trântită în urma sa.

Eu sunt aia egoistă? Despre el ce părere are? E doar un râzgâiat nenorocit şi idiot! Câteodată mă întreb ce am făcut să merit asta.

******

-Am auzit că v-aţi certat.

-Doamnă Gina ,nu trebuia să vă întoarceţi peste câteva săptămâni?

-Care a fost motivul?spune ,ignorându-mi întrebarea de mai devreme.

Îmi las capul în pământ ,căpătând o culoare rozalie în obraji.

-Draga mea ,ştii că poţi avea încredere în mine..

*******

-Aiden Parker! Cum ai putut îndrăzni?

-Mamă! Nu am avut intenţia asta!

-Nici să nu te aud!

În timp ce îşi continuau cearta pe tema asta ,eu doar stăteam şi le ascultam ţipetele ,auzindu-se de la parter. Într-un final ,cobor vizibil deranjată de acest ''scandal''.

-Încetaţi amândoi! Mă doare capul!

Ambii se uită miraţi la mine şi nu scot o vorbă ,dar eu continui:

-Gata ,s-a întâmplat! Nu vreau să mai aud acest subiect. Gina ,încetează din a-l mai certa pe Aiden ,e matur şi cred că şi-a dat seama de prostia pe care a făcut-o. Si tu Aiden ,te-am iertat ,dar n-o să uit acea întâmplare.

Şi cu toate astea ,am urcat sus în camera mea ,urmată de Aiden.. Pff ,ce mai vrea? Încerc să închid repede uşa ,dar piciorul său acţionează rapid şi nu-mi dă voie. În timp ce îi fac loc să intre ,mă îndrept spre pat ,ca mai apoi să mă aşez. Stă în faţa mea şi nu face ,nu spune nimic. OK ,începe să mă enerveze.

-Ce mai vrei ,Aiden? ridicând o sprânceană ,plictisită.

-Mulţumesc.

-Ăm ,pentru?spun confuză şi totodată impresionată.

-Pentru că m-ai scăpat de vocea enervantă a mamei.

-Eh.. Puteai s-o ignori ,scăpându-mi un chicot. Şi în plus ,continui eu ,Gina nu are o voce enervantă.. E chiar o femeie bună şi cu bun simţ ,din punctul meu de vedere.

Stă preţ de câteva secunde ,uitându-se la mine apoi dă drumul unui răs colorat.

-Aparenţele înşală.

-Nu tot timpul ,râd.

-Ei bine ,stai s-o vezi pe mama nemachiată şi apoi să-mi reformulezi răspunsul ,zâmbind la urma sa.

******

Timpul a zburat repede ,încât nici nu mi-am dat seama.. Relaţia mea cu Aiden merge din ce în ce mai bine. Ne-am mai certat ,însă nu exagerat de rău. Pot spune că încep să mă ataşez încet ,încet de el şi ,să fiu sinceră.. asta mă sperie puţin. Dacă vom ajunge să ne placem reciproc?..

Da. Mă tem de lucrul acesta. Nu pot explica în cuvinte de ce ,dar mă tem. Vârsta e doar un număr ,dar contează odată şi-odată.. Iar viaţa.. Viaţa e un drum spre căutarea fericirii.