#9

333 30 19
                                    

"-Voi doi...sunteți împreună?" ne întreabă domnul Agreste.

"-E-UN MIRACOL DE CRĂCIUN VIAȚA MEAAAAAAAA" începe Eve să cânte, dansând cu unchiul ei.

Eu şi Adrien ne uităm unul la altul şi ridicăm din umeri.

"-Ce ar fi să deschidem cadourile?" spun eu.

Ne apropiem cu toții de brad unde erau toate cadourile împachetate.
Fiecare şi-a căutat pachetele cu numele noastre, acum toți având câte trei.
Am hotărât ca prima dată să deschidem cadourile de la Eve, aşa că şi eu, şi Adrien şi Gabriel am desfăcut una din cutii.
Exclam un fericit "AAAA" când văd minunata cană de Crăciun cu poze cu mine şi ea printate. Zâmbesc, apoi îi sar în brațe. Gabriel e al doilea ce reuşeşte să deschidă cutia, scoțând din ea o superbă cravată turqoise. Cei doi se îmbrățişează, iar privirile se întorc asupra lui Adrien care a reuşit să desfacă şi el cadoul, ridicând din cutie o ramă cu poze cu noi toți.
A doua tură de cadouri vor fi cele de la mine.
Lui Eve i-am confecționat o căciuliță de Crăciun, pe care observ că o adoră, lui Gabriel i-am realizat o batisă cu modelul ochi-de-păun, iar lui Adrien i-am făcut un lănțişor ce are gravate pe spate inițialele 'AM'. Mă strânge la pieptul lui şi îmi sărută unul din obraji, mulțumindu-mi la ureche.
Gabriel. Oare ce ne-a luat? Adrien găseşte în cutia lui un aparat foto, ceva ce îşi dorea de foarte mult timp, iar domnul Agreste găsea explicația că "este nefolositor". Eu şi Eve reuşim să ne deschidem pachetele în acelaşi timp, scoțând din ele cutiile a două tablete de ultimă generație, special concepută penteu designerii vestimentari. Privim şocate una la alta, apoi îl îmbrățişăm strâns pe Gabriel, rostind 'mulțumesc' peste 'mulțumesc'.
Au mai rămas doar cadourile de la Adrien. Gabriel deschide cadoul şi găseşte un superb tablou pictat de el cu familia lor. Am fost printre puținele persoane ce ştiau de pasiunea lui 'secretă' şi anume pictura. Chiar am pe peretele din camera mea un autoportret pe care el mi l-a realizat în clasa a 11-a de ziua mea. Lui Genevieve ştiu deja ce i-a luat, pentru că eu l-am sfătuit, şi anume o carte pe care şi-o doreşte de mult timp. Ultimul cadou rămas sub brad e cel de la Adrien pentru mine. Iau cutia în brațe şi o scutur puțin , Adrien oprindu-mă imediat.

"-Nu. Face. Asta."

Îl privezc confuză, apoi îmi lipesc urechea de cutie, din ea auzindu-se câteva sunete. Mi-o aşez înapoi în brațe şi trag de cele două pamblici pe rând, trăgând apoi uşor capacul cutiei. Când îl dau într-o parte, ochii îmi rămân fixați pe micii ochi verzi ce mă privesc din cutie. Un motănel mic, negru, cu o pamblică roşie la gât. Un mieunat scurt iese din gura pisicii, ea sărindu-mi imediat în poală.

"-Crăciun fericit,iubito.." îmi zice Adrien, sărutându-mi fruntea.

*****

După zilele de Crăciun şi după Anul Nou, ne-am întors în Paris. Eu şi Eve am continuat să lucrăm la un nou fashionline pe tematica iernii, pe care trebuie să-l terminăm până la finalul lui ianuarie.
La facultate evident că am reuşit să-mi fac duşmani datorită faptului că sunt asistenta lui Gabriel, dar mai ales căci am o relație cu modelul Adrien Agreste.

"-Marinette Dupain-Cheng!" aud o voce feminină ce mă strigă din spate.
Mă întorc pentru a vedea cine m-a strigat, ochii mei întâlnind o altă pereche de ochi albaştri. Belle Rogers, o fată pe care o ştiu din vedere. E de la profilul arhitectură, mama ei este o prezentaroare TV destul de cunoscută în Paris.

"-Cum poate una ca tine să ajungă unde ai ajuns tu?" Spune ea învârtindu-se în jurul meu şi analizându-mă. "Ai atâtea imperfecțiuni, ai pistrui.." Îmi prinde bărbia cu degetele. "Nici măcar un strop de machiaj... şi yuck, uite cum eşti îmbrăcată.. Cum ai putut TU să fii asistenta lui Gabriel Agreste şi mai ales iubita lui Adrien Agreste?"

Îi prind încheietura într-a mea, strângând-o puternic. O privesc scârbită, apoi mă întorc, izbindu-mă de cineva. Se pare că ieşirea mea genială nu a ieşit, însă când mă pregăteam să mă fac de râs căzând, simt cum corpul face contact cu un alt corp, în loc să se izbească de podea. Îmi deschid ochii uşor şi îl văd pe Adrien ce mă strângea protector la piept, privindu-mă drăgăstos. Mă afund mai tare în brațele sale, privind-o cu coada ochiului pe Belle, ce turba efectiv de furie. L-am prins pe Adrien de mână şi l-am tras după mine în direcția opusă.

"-S-a întâmplat ceva?" mă întreabă.

"-Nimic important.. doar câteva fane cu sufletul rănit.." îi răspund mândră.

Râde la răspundul meu, trăgându-mă mai aproape de el. Deodată, una dintre uşile facultății iese din țâțâni, izbindu-se de perete. Eu şi Adrien ne desprindem mâinile şi fugim în direcții diferite, însă ne oprim deodată, râzând.

"-Cred că de acum am putea să o facem împreună, ştii?" îmi zice el trâgându-mă după sine.

Mă bagă în vestiar, apoi îl încuie. Ok, mereu mi-am dorit să văd cum arată transformarea din afară, aşa că aştept ca Adrien să se transforme, râsul lovindu-mă instant.

"-De ce râzi?"

"-Arată...prea...amuzant..." spun eu, încercând să mă abțin.

Totuşi îmi amintesc că Parisul e în pericol, aşa că îmi asum riscul de a mă face de râs şi mă transform şi eu, găsindu-l pe dragul de Adrien râzând în hohote.

"-Ok, acum am înțeles de ce râdeai.."

Îmi dau ochii peste cap, prinzându-l de mână şi trăgându-l după mine pe geam. Odată ajunşi pe acoperişul facultății, singurul lucru pe care îl văd şi îl oberv destul de bine este lipsa totală a casei mele vechi, lucru ce mă face să țip involuntar. Fără ca măcar să dau vreo explicație, alerg într-acolo, însă erau doar ruine. Singurul lucru pe care îl găsesc printre bucățile de beton este cutia jurnalului meu, însă goală.
Imediat cum Adrien este lângă mine, încep să mă agit, țipând şi oftând.

"-Ce e?" mă întreabă el plictisit de modul în care mă învârteam.

"-Mi-a luat jurnalul.."

"-Şi? Doar nu ai scris despre....?" îi dau din cap panicată în semn că da.

Deodată o bubuitură se aude dinspre centrul oraşului, amândoi luând-o la goană într-acolo. Era o tipă ce semăna leit cu..mine?

"-Marinette Dupain-Cheng! Vei plăti pentru tot!"

Bella Rogers.



Scuzați-mi perioada de inactivitate, însă am timpul pliiiin cu olimpiade şi mai e şi examenul of.. Plus că lucrez la o nouă poveste, oameni buni. Nu este tot cu Miraculous, dar chiar sper să vă placă. O voi publica destul de curând.
Un vot m-ar ajuta foarte mult, dar şi o părere sinceră.
Dacă există ceva ce nu vă place, primesc deschisă criticile voastre, şi mă voi strădui să îmi îndrept greşelile.

Bisous 💋 (pupici)

SoonUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum