Heartstrings

~ cearcăne ~

- Ai venit.

- Da. Am venit.

- Credeam că o să mă laşi baltă din nou cum ai făcut şi ieri. 

- Da...scuze pentru asta.

- Am stat în frig aşteptându-te.

- De ce ai face asta?

- Pentru că...eu...eu chiar voiam să aflu...cine este vechiul amic.

- Asta voiai să afli?

- Da. Mă roade curiozitatea.

- Bine atunci. 

- Ai cearcăne sub ochi. N-ai dormit?

- Două nopţi la rând. M-am gândit mult. Şi am ajuns la o concluzie. 

- Da? 

- Da.

- Deci îmi vei spune cine este acest vechi amic?

- Îţi voi spune. Dar trebuie să mă asculţi atent. 

- Sunt ochi şi urechi.

- ...

- Poţi începe. Eu te ascult.

- Nu pot.

- Nu! Uite-te la mine! Poţi să-mi spui. Oricât de greu este, oricât de ruşinos sau ciudat este, trebuie să-mi spui. Nu se va întâmpla nimic. 

- Sigur?

- Sigur! Noi tot vom veni aici! Vom râde, vom zâmbi şi ne vom bucura de prezenţa celuilalt. Vom rămâne cei mai buni prieteni!

- Ok. 

- Inspiră adânc şi spune-mi.

- Ok.

- ...

- Te iubesc!

- Da! Şi eu...ca o soră. Mi-ai mai spus asta acum vreo câteva săptămâni. Dar acum spune-mi cine este vechiul amic.

- Tu eşti! Tu eşti vechiul amic. Te iubesc, tontule!

- Poftim?

- La început, chiar ţi-am vorbit despre un băiat pe care îl plăceam, dar undeva...nu ştiu...pe la mijloc, tu ai devenit vechiul amic. Tot ce am spus despre el...mă refeream la tine.

- Dar...

- Şi ştiu că nu simţi la fel pentru mine. Căci tu o iubeşti pe acea fată cu multe probleme. Şi îmi pare rău că ţi-am spus, dar trebuia să-mi iau piatra asta de pe inimă. Şi acum ştiu că prietenia noastră probabil s-a încheiat. Şi îmi pare rău. Îmi pare atât de rău. 

- ...

- Îmi pare rău. La revedere, ciufi. 

- Ce faci? Pleci?

- ...

- Dar...dar...

- ...

- Nu sunt ciufi.