Apocalipsa Zombie

Sala de sport

Daniel P.O.V.

Stăteam pe scaunul meu și priveam pe fereastră. Am văzut oamenii zombie prinși în toate ipostazele (și chiar toate). 

Un sunet asurzitor se aude de la motor. Mașina se oprește și Alexandru se uita nedumerit. 

Alexandru: Cee? De ce nu mergi?! Off... Chiar nu știu ce este! Nu sunt mecanic!

Daniel: Atunci hai să facem o bază temporară ! Uite o școală, poate stăm în sala de sport. 

Ada: Și ce te face sigur că vom fii în sigurantă?!

Daniel: Din câte știu fiecare sală de sport are gratii la geamuri! Cel puțin așa era la mine la școală. Să descoperim...

Alexandru: Jos din mașină!toți luați fiecare ceva cu care să vă apărați! Cautați ceva un băț sau o bară de fier... nu știu... țintiți la nivelul craniului!

Alexandru a ieșit din mașină și a pus minorii (cu excepția mea) în mijloc. Adulții au format un fel de cer în jurul lor. 

Doi zombie se apropie. Mârâiau de mama focului și erau la mai puțin de 6 metri depărtare. Iau pistolul în mâna tremurândă și mă uit la țintă. Nu trăsesem nicodată în viața meadeci era o adevărată provocare. Ținta era chiar în mijlocul ochilor lui care pe dinăuntru strigau după ajutor. Eram speriat. Totul devenise negru, eram orbit de teamă... și aud un glonț.

-Poc!

Zombie-ul căzuse lat. Mă uit și văd că era bătrânul din maxi-taxi care fusese în armată. Se uită la mine și îmi spune ca data viitoar să fiu mai rapid. Intrăm în curtea școlii și aveam 2 vești:

Vestea bună, era că așa cum am presupus, sala de sport avea gratii. 

Vestea rea, era că așa cum nu ne-am gândit niciunul dintre noi, era plin de zombie. Și așa am intrat ''silențioși'' toți se uitau la noi. 

Alexandru: um... ăăă... păi foc de voie!

-Poc! Poc!

Bătrânul trăgea din shotgun ca nebunul dar eu încă mă chinuiam să pun ținta la ochi.

Ada: Daniel! Ce mai aștepți?! TRAGE!!!

-Clink!

Mă uitam mirat la pistolul care nu făcea nimic. 

-Trage siguranța! zice bătrânul.

-Și care e aia?! răspund eu!

-Of vezi chestia aia? arătând cu degetul.

- Daa! 

-Împinge-o cu degetele!