Capitolul VI

430 21 27
                                    

A doua zi m-am trezit pierduta intre perne si cand m-am intins era sa ii trag o palma lui Vladimir. Cred ca am dormit bustean deoarece sincer ultimul lucru care imi e intiparit pe retina este chipul lui. Inca doarme... e ca un inger. Doarme cu fata spre mine cu o mana sub cap, iar cu cealalta asezata pe pantecul meu. I-am trecut cu mana dreapta prin par, incercand sa ii vad mai bine capul. Doamne e superb cand doarme... IMi e greu sa imi iau privirea de la el. E adorabil!

M-am intins pe spate si am privit tavanul. Uite-ma aici langa el.. ca si cum totul ar fi perfect normal. Mi se pare atat de ciudat... sa ne comportam va doi prieteni care in urma unei noptii cu alti tovarasi, ramanem la el ca e prea tarziu sa ajungem acasa.Preivin mai in profunzime situatia poate nici  Corina nici Bogdan nu realizeaza inca faptul ca eu cu Vladimir va trebui sa ramanem asa... pentru totdeauna.

Am simtit cum pe abdomen se plimba mana lui calda si m-am intors putin panicata la el.

Ranjea ca un tampit scarpinandu-se la ochi.

I-am tras o palma usor peste umar si mi-am regreatat imediat gestul. Intr-o clipa era stateam sub greutatea corpului lui cu fata la mai putin de 10 cm de a mea. M-am facut mica si cred ca si-a dat seama ca eram putin jenata. S-a lasat usor pe mine prinzandu-mi cu o mana mainile deasupra capului, iar cu cealalta se juca in parul meu.

-Esti greu Vladamir! Da-te jos!

-Nu! si iar ranji cu dantura aia a lui superba...

-Vladimir... DA-TE jos!!!

-NU!

Am inceput sa ma zbat, dar cu cat o faceam mai mult cu atat stransoarea devenea mai puternica. Apoi m-am lasat moale si am inceput sa il lingusesc. Si pe un ton foarte miorlait:

-Vlaaaadiiiimiiirrr... Hai da-te jos... hai ca esti greu si uite si asa e ceasul... si uitandu-ma la ceas... e 10!

"E 10?!?! Doamne cat am dormit!!!"

Vladimir se uita la mine suspicios. Chiar nu se astepta sa castige asa repede lupta. Se astepta sa la lupt cu el deoarece stia ca sunt orgolioasa si ca nu ma las usor. Se ridica nu inainte sa se apropie foarte mulde de buzele mele. L-am privit rugandu-l din privire sa nu faca asta.

Vedeam ca ma place si ca vrea ceva de la mine, dar nu eram pregatitta inca sa incep o relatie cu el. Ma privit cu ochii aia albastrii si zambi ca o felina inchizand ochii. Si-a ridicat barbia si m-a sarutat pe frunte apoi se ridica si se duse la baie.

M-am ridicat si m-am uitat in oglinda de pe perete. Imi statea atat de bine cu tricoul lui... si parfumul lui il simteam acum in fiecare por al pielii mele. MI-am prins parul intr-un coc neglijent si am iesit pe hol. Am intrat in sufragerie si am avut un soc. Daca aseara Corina si Bogdan erau niste sfinti acum aveam in fata mea Iadul. Sufrageria era aproape devastata. Carti de joc, table, pahare, mucuri de tigare, cateva sticle de bautura intinse pe jos si hainele care le daduse Vladimir aseara. Numai ei nu erau.

M-am uitat mai atenta si am vazut ca pe masa sub o sticla pe jumatate plina de gin statea un biletel.

" Pasarica am plecat cu Bogdan pana la el sa se schimbe, apoi pana la magazin sa luam ceva . Spune-i lui Vladimir sa nu se supere pe noi pentru ce e in camera. Strangem cad venim! :)

                                                                                                                     Corina "

Tipic! Dar ceva nu e in regula... Corina, Bogdan... Corina! Daca astia doi se combina eu imi pun capat zilelor... Sunt identici. Pana acum o aveam doar pe Corina, dar sa o am si in varianta masculina... nu te rog. Desi le sta bine... .

Din zori si pana-n noapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum