Suga's babygirl

🎀20 (Danbi)

-Danbi, spune mormăind Suga. Oh, s-a trezit...

L-am adus la mine acasă deoarece sunt singură deocamdată, nu am mai rămas la ore, o să le recuperez de la colegi şi o să-mi cer scuze de la profesoare. Cum l-am adus acasă a început să plângă şi să-şi ceară scuze, dar l-am pus pe canapea şi a adormit imediat, nu ştiu cum a reuşit. Nu au fost scuzele la care mă așteptam, în loc să fie doar el jos, am ajuns amândoi. Oricât de idiot şi prostuț este, în tot acest timp m-am atașat destul de mult, nu pot spune că-l iubesc, deși ne-o spunem, nu simțim, iar asta este uşor confuz pentru mine. Suga folosește aceste cuvinte pentru a-l ierta sau când se simte singur şi vrea să se simtă iubit. Nu ştiu când este serios şi când doar cerşeşte atenție, iar asta mă face de două ori mai confuză atunci când îmi spune că mă iubește...

-Suga, la naiba! Nu mai bea niciodată! Ce a fost în capul tău? Ce crezi că rezolvi dacă bei? Țip la el când îmi aud numele mormăit de el, dându-mi seama că acum este treaz şi lucid. Se freacă la ochi uitându-se la mine, având o expresie uimită şi confuză pe chip. Stând în fața lui, cu mâinile în sân, am o priveliște mult mai bună pentru a-l privii în timp ce, încet, încet, îi apare un zâmbet pe față.

-Danbi, ieri după ce ai plecat mi-am imaginat viața fără tine, şi e groaznică, nu am putut să dorm gândindu-mă ce faci, dacă te doare, dacă te-au afectat chiar atât de rău cuvintele mele aruncante aiurea, spune punând privirea în pământ, până aici recunosc, m-a impresionat şi întristat puțin, mă tot gândeam dacă te-ai refugiat în brațele altcuiva, dacă a fost altcineva acolo pentru tine în locul meu, dacă îți oferă cineva iubirea pe care eu nu am reuşit să-ți-o ofer, cu toate aceste gânduri am devenit gelos, de aici am dedus că ești importantă pentru mine, nu vreau să fii a altcuiva, am realizat destul de târziu, ce-i drept, că eu chiar...Te iubesc, Danbi!, adaugă lăsându-mă cu ochii în lacrimi. Puteam să jur că nu este asta ceea ce voia să-mi spună.