Eram la şcoală, în același loc unde l-am văzut pe YoonGi prima dată. Deşi niciun om nu era prin preajmă, eu nu eram singură.
De când așteptam momentul ăsta. Atât de singură şi atât de tristă.
-De ce îți place să mă vezi suferind?
Dacă îmi place? Ador asta! Ador să te văd suferind, cum am suferit şi eu cândva.
-Lasă-mă în pace! Spun strângând din dinți şi pumnii, neobservând persoana ce se aşează lângă mine aprinzându-şi o țigară.
De ce, iubito? Nu mă mai iubești? Îl iubești pe idiotul ăla? Cel care te-a lăsat? Eşti aşa prostuță!
-Daci dracului din gură odată! M-am săturat de tine! De toate prostiile tale! Da, îl iubesc pe YoonGi, care e problema ta? Dispari din viața mea odată! Țip fără să-mi pese de persoană de lângă mine ce se uita la mine, acum neavând gluga aceea neagră pe față. L-am recunosc pe Jungkook, băiatul ce era să-şi bată joc de mine dacă nu era acolo...YoonGi. Am tras cu ochiul pentru ai vedea reacția deşi eu stăteam pe jos, aproape rupandu-mi părul din cap de nervi.
-Danbi? Ai înnebunit? Spune Jungkook batjocoritor. Mă uit la el urât urmând să trec pe lângă el împingându-l.
Autor pov.
Jungkook pune mâna pe telefon, trăgând ultimul fum din țigară, aruncând-o şi călcând-o în picioare. Cu un zâmbet în colțul gurii, apasă pe apelare ducând telefonul tacticos la ureche, asteptând ca prietenul lui să răspundă.
-Alo? Frate, fi atent ce tocmai am văzut. Spune Jungkook râzând.
După mult timp am revenit, sper că nu m-ați uitat.
Deocamdată sunt în până de idei, dar am niște capitole pregătite pentru voi:3
CITEȘTI
Suga's babygirl
De TodoDanbi, o fata isteață şi foarte frumoasă, este la același liceu cu Min Yoongi. Povestea lor începe când prietenii lui Yoongi se iau de Danbi, Yoongi salvând-o de la un eventual viol.
