Another Love

Capitolul 6

                   Dimineata a venit foarte repede, nici nu am avut timp sa ma odihnesc suficient. Cand m-am trezit am vazut razele soarelui printre draperiile intunecate ale lui Harry. Dar el...el nu era in camera. M-am uitat prin asternuturile albe, imaculate. M-am ridicat somnoroasa din pat si m-am uitat prin camera. M-am dus si mi-am luat lucrurile, apoi mi-am schimbat pijamalele si m-am spalat. Nu sunt o frumusete dimineata, dar nici nu se sparge oglinda cand ma privesc in ea. Am niste trasaturi dragute, cred ca seman cu mama. Tata spune ca nici nu isi dorea sa seman cu el, dar isi dorea un baiat. E bine, ca oricum sunt mai baietoasa de fel, cu cei apropiati.

             Am coborat timida scarile si l-am cautat pe Harry. Nu era nici in sufragerie, dar nici in bucatarie. Am stat o clipa si mi s-a parut ca aud incet o melodie. Am urmat sunetul chitarii si l-am gasit pe Harry in gradina, cantand la chitara. Nu m-a observat,iar eu l-am ascultat cu placere. Canta asa de frumos si avea o voce superba si fredona incet niste versuri pe care le ador :

              ,, I fell in love today,

               There aren't any words that you can say

               That could ever get my mind to change

               She's enough for me, she's in love with me...

               You're a doll, you are flawless

               But I just can't wait for love to destroy us

               I just can't wait for love

              The only flaw – you are flawless

              But I just can't wait for love to destroy us

              I just can't wait for love..."

                  - Ador melodia asta, ii spun eu incantata cand a facut o pauza.

                 - Oh, te-ai trezit ! se intoarce el surprins zambindu-mi.

                 - Nu stiam ca stii sa canti, insa am vazut chitara in camera ta.

                 - Cand doar pentru mine, nu si pentru altii. Am invatat singur...

               Harry a lasat chitara si s-a ridicat, apoi m-a luat de mana si m-a dus in bucatarie. Imi pregatise micul dejun. Era asa de dragut ( https://weheartit.com/entry/94446822/tag/breakfast%20love?context_user=annaizabel&page=4 ). M-a privit cand mancam fara sa scoata o vorba, doar m-a privit fascinat. L-am intrebat daca a mancat insa a dat foarte usor din cap. Nici nu am terminat de mancat si am primit un apel. Era de la tata care ma anunta ca bunicul meu s-a stins din viata, desi medicii au incercat tot ce au putut. Am lasat incet telefonul pe masa si am privit in gol.

                     Harry ma tot intreba daca sunt bine si ce s-a intamplat. I-am spus si m-a imbratisat. Nu m-am mai abtinut si am inceput sa plang. Nu puteam sa concep viata fara bunicul meu. Mi-a fost mai apropiat decat tata si m-a invatat atat de multe lucruri. Harry m-a dus in camera si ne-am asezat amandoi in pat. Eu stateam pe pieptul lui iar el ma tinea in brate. Mi-a spus sa plang daca asta simt sa fac, ca nu trebuie sa mai fiu puternica. Ma simteam protejata in bratele lui. E un baiat puternic...barbat.

                   Am stat mult timp la el in brate, pana am adormit. Harry m-a lasat sa dorm, iar el se juca in parul meu si ma mangaia pe cap, apoi ma saruta. A fost cel mai dulce somn pe care l-am avut pana acum, as dormi asa mereu. La un moment dat m-a trezit telefonul. Ma suna tata, spunandu-mi sa ma duc acasa imediat. Parea destul de nervos si suparat, dar il inteleg. Tatal lui murise. Harry m-a dus cu masina acasa, insa m-a lasat putin mai departe de casa mea, ca sa nu ne vada tata. Ne-am despartit destul de greu, iar privirea lui ingrijorata mi-a ramas in minte si vorbele lui ,,O sa fii bine,da?". Cand am ajuns acasa l-am imbratisat pe tata si am inceput amandoi sa plangem. M-a intrebat la cine am dormit, pentru ca se intalnise cu Zayn si s-a dat de gol. Nu m-a certat pentru ca nu era momentul, insa a zis ca nu trece cu vederea si ca o sa discute cu mine despre asta.

                     A doua zi a fost inmormantarea bunicului. Nu au venit multe persoane, nici nu trebuia. A fost un moment foarte trist. Nu l-am mai vazut pe tata asa. Imi imaginez ce e in sufletul lui. Si-a pierdut sotia, mama si acum si tatal, iar cu fratele lui nu mai tine legatura. Practic, doar pe mine ma mai are si eu doar pe el.. Am ajuns acasa dupa inmormantare si m-am bagat in camera mea. Nu voiam sa vorbesc cu nimeni. Mi-am luat jurnalul si am inceput sa scriu in el. Lacrimile imi incetosau privirea. Cadeau incet pe paginile vechi din jurnalul pe care tot bunicul mi-l daduse cand eram mica, spunandu-mi sa scriu ce simt in el...si asa fac. In timp ce scriam am primit un mesaj de la Harry: ,,Sper ca esti bine, frumoaso. Daca ai nevoie de mine sau de altceva sa imi spui..H". I-am spus ca vreau sa ne vedem si ne-am hotarat unde.

                    In timp ce coboram scarile, tata a iesit din bucatarie si m-a intrebat unde ma duc. I-am zis ca vreau sa iau niste aer, insa si-a dat seama ca aveam de gand sa ma intalnesc cu Harry. Mi-a spus sa nu ma duc, insa  nu l-am ascultat.

                     - Nu stii cu cine ai de-a face, Raven..

                    - Ce vrei sa spui? il intreb eu, tocmai cand voiam sa ies pe usa.

                   - I-am vazut rucsacul lui Harry in vestiar. Avea multe prezervative si cand l-am intrebat ce face cu atatea a spus ca are o intalnire cu o tipa misto. Tie cum iti suna asta?

                    - Nu stiu ce vrei sa spui....noi doi nu am facut nimic..

                    - Stiu asta, Raven, dar probabil nu tu erai tipa aceea misto..

             Auzindu-l , am trantit usa si am plecat. M-am intalnit cu Harry unde stabilisem si l-am intrebat daca e adevarat ce imi spune tata. A ezitat, apoi mi-a spus afectat :

                - Raven, eu chiar m-am indragostit de tine, insa ma vedeam cu cineva inainte sa ne apropiem atat de mult..

                       - Noi ne stim de o saptamana, tu de cand te vezi cu ,,tipa misto" ? intrebarile mele erau tot mai nervoase.

                       -... am terminat-o cu ea acum doua zile.

                      - Deci stai sa inteleg. Eu eram la tine si plangeam si iti povesteam despre bunicul, iar tu imi spuneai ca iti pasa de mine, ca ma placi,ca vrei sa fiu a ta, iar eu m-am atasat tot mai tare de tine si tu, in tot acest timp, iti faceai de cap cu alta?

                        Stiu ca nu ne cunoastem de mult si relatia a inceput destul de ciudat, dar tot ma doare sa stiu ca imi spunea lucruri frumoase, dar se ,,vedea" cu alta fata. Chiar am crezut in el si mi-am facut sperante, dar asa e felul meu, naiva si credula. Am plecat acasa fara sa ii mai ascult explicatiile. Am intrat in casa intr-un mod zgomotos si m-am inchis in camera. Tata a venit dupa mine imediat si m-a gasit in pat, cu capul in perna, plangand. I-am povestit ce s-a intamplat si am plans foarte tare. A incercat sa ma consoleze si sa imi spuna ca nu degeaba m-a sfatuit sa stau departe de el.

                       Credeam ca o sa fiu si eu fericita, macar acum, pentru ca , sincer, nu tin minte sa fi fost vreodata fericita in adevaratul sens al cuvantului. Se pare ca nu se poate si iar m-am increzut in cine nu trebuie si mi-am marturisit problemele si sentimentele cui nu trebuie, desi mi-am promis ca nu o mai fac. Inca nu stiu sa invat din propriile mele greseli...