Another Love

Capitolul 17

   Am privit ingrozita peretele, in timp ce Harry devenea tot mai nervos. Nu era la fel de speriat ca mine, e clar ca a mai trecut prin situatii de genul asta, amenintatoare. A inspectat toata casa, dar nu era nimeni inauntru. Si-a luat lucrurile repede si am plecat.

   - Harry, ce vrea sa insemne mesajul ala?

   - Stai linistita, nu voi permite sa patesti nimic.  Daca are de gand sa joace murdar, asa voi face si eu.

  - Ce vrea sa insemne asta? l-am intrebat eu privindu-l usor speriata si ingrijorata.

  - Raven, eu sunt un vampir! Pentru mine moartea e ceva.. normal. Imi pare rau sa o spun, dar am omorat multe persoane pana acum. Stiu ca iti e greu sa auzi asta, dar trebuie sa te obisnuiesti. Cand te amentinta cineva, fii sigura ca o sa fac orice ca sa te protejez.

  - Nu ma poti proteja de orice! am ridicat eu tonul.

  - Dar pot incerca...

  - Asta nu e un joc Harry, e vorba de vietile unor oameni !!

  - Nu sunt oameni, sunt vampiri! Sunt monstri, Raven! Habar nu ai ce sunt in stare sa faca!

  - Si tu esti vampir. Si tu esti un monstru? il intreb eu nervoasa.

  - Am fost! Poate ca inca sunt. Nu stii cum e sa fii vampir, nici nu iti imaginezi. Habar nu ai ca te priveam si iti auzeam sangele curgand prin vene si singura mea dorinta era sa ii simt gustul sarat.

   Vocile noastre se ridicasera tot mai mult, pana Harry a inceput sa tipe. Vocea lui m-a ingrozit, dar nu la fel de mult ca vorbele lui. Devenise tot mai nervos.

   - Si tu ce ai vrea? Sa nu fac nimic daca te raneste cineva doar pentru ca e vorba de vietile lor? Intelegi ca mie nu imi pasa de ei?  O sa te protejez de oricine! Chiar si de mine...

   Si spunand asta, Harry opreste masina in fata casei mele. Am ramas amandoi muti in masina. M-am dat jos singura dupa cateva clipe si am descuiat usa. Harry m-a urmat grabit si am intrat amandoi in casa. Mi-am aruncat tenesii la locul lor si m-am dus in bucatarie. Am pus niste apa la fiert pentru a-mi face un ceai. Harry s-a asezat pe scaun si m-a urmarit; eu stateam cu spatele la el. Am stat amandoi tacuti pana apa a inceput sa fiarba. Am vrut sa torn apa in cana, insa am izbucnit in lacrimi.

   Harry s-a ridicat si m-a prins de umeri, apoi m-a intors spre el.

  - Hei, hei, nu mai plange...Te rog! Iarta-ma..

  L-am imbratisat, iar el si-a sprijinit barba pe capul meu. Ne leganam fara sa ne dam seama. Eram speriata, recunosc. Dar in bratele lui Harry simteam sa sunt ferita de orice. Mi-a cuprins barba cu doua degete si mi-a ridicat-o astfel incat sa fiu nevoita sa il privesc.

   - O sa fie bine! Doar crede in asta..

   Buzele noastre s-au unit intr-un sarut cuminte. Harry mi-a facut ceaiul pe care nu am fost in stare sa mi-l fac singura si a stat cu mine in bucatarie pana l-am baut. Tacerea ne inconjura, insa privirile noastre parca vorbeau. In cele din urma am mers amandoi in camera mea, fiind obositi, insa am primit un apel de la Zayn.

  - Papusa, cineva vrea sa vorbeasca cu tine.

  Am inghetat. Mi-am dat seama ca e vocea lui Ezra pentru ca semana cu a fratelui sau, Gino. In secunda urmatoare am auzit o voce speriata : ,,Raven, am nevoie de ajutor!".

   Zayn.. E una sa ma ameninti pe mine, dar sa imi ranesti familia si prietenii? M-as fi descurcat daca eram in pericol, dar asa nu pot sta cu mainile in san. Nu suport sa se ia cineva de cei pe care ii iubesc, mai bine sunt eu victima. M-am uitat spre Harry si expresia fetei lui imi spunea ca e foarte concentrat sa auda. Ei bine, cu auzul lui ii va fi usor. L-am intrebat pe Zayn unde e, daca a patit ceva, insa Ezra i-a luat telefonul.