Iubire Fara Legi

12-Trebuie sa ma iert

Nu mai suport aceasta inchisoare..Mie dor nespus de mult de Andrew..

-Pot sa intru....Se auzi o vlce blinda de dupa usa..
-Dea...Spun trista..
Atunci pe usa intra un Baiat de vreo 20 de ani ..Parul negru ,lung,prins intrun mic coc...Ochii albastri fermecatori...Si un zimbet pur si simplu excelent..Era superb.
-Hei. Spune el.
-Hei.Spun eu desenind pe fata un zimbet fals.
-Eu sunt Matei ..Si iti promit te voi scoate de aici...Tu nu meriti o asa viata..
-Dar...
-De ce esti aici nu?
-Da...

-Pai cum sati spun..Cineva te-a tradat.Dar acum te afli intrun centru de prostitutie...Eu nu fac parte din el...Dar tatal meu este ingrijorat ca avind 22 de ani inca nu sint casatorit si nu ma poate lasa ca mostenitor al Fabricii de Constructii...Deaceia personalul ma propus pe tine..Spunind ca esti noua pe aici..

-Dar nu stii cine ma tradat!
-Pai am inteles ca un tip pe nume Andrew ...A intrat in balamali si avea nevoie de bani Si tea vindut pe tine...Destul de scump.

In acel moment respiratia mea a fost taiata de acele cuvinte.
Ma intorc cu spatele la Matei si incep sa pling.
-Te simti bine.?
-Da ...Dar am nevoie de putina singuratate.
-Um ..Desigur..Daca ai nevoie de ceva gardianul va fi la usa.
-Bine.
-Deci eu plec.

Inaite ca sa plece ma intorc si.
-Matei?
-Da?
-Iti multumesc..
Si merg si il sarut pe obraz.
El zimbi si pleca.De atuci in fiecare zi el veni la mine si mai stateam de vorba...Ma uram pe mine insumi .Intro zi ma uitam in oglinda si ma invinovateam pentru tot ce am facut...Nu trebuia sa am incredere in Andrew..Stiam ca ceva nu e in regula...Stiam ca totul se va termina prost.

Dintr-o data mam aruncat pe pat si am inceput sa pling in hohote ..Ma ridic iau carnetul care statea pe masa si incep a scrie.

"Azi ma voi ierta .Cred ca numai asa voi putea merge mai departe.Ma voi ierta pentru ca am obosit sa ma condamn atit de mult si de aspru,pentru tot ce am facut si nu am facut.Am fost cel mai dur judecator al .Si intre timp am ajuns sa fiu propriul meu calau.Ajunga!M-am condamnat destul pentru greseli si vorbe spuse la nervi.M-am condamnat pentru ca am iubit pe cine trebuia sa urasc.M-am condamnat pentru ceea ce am fost si nu am reusit mereu cine mi-am dorit sa fiu.M-am condamnat pentru ceea ce nu am spus si nu am facut la momentul potrivit.Pentru drumuri abandonate,si pentru ca nu am avut curajul sa-mi ascult inima.M-am condamnat cind m-am trezit in fata unor usi inchise definitiv.M-am condamnat pentru ca nu am stiut sa despretuiesc anumite persoane.M-am condamnat ca am descizii sub impulsul momentului, pentru ca nu am fost matura cind a trebuit si copil,cind a trebuit.M-am condamnat pentru alegeri pentru esecuri.Azi ma voi ierta!Voi face pace cu mine cu trecutul cu ceilalti,pentru ca numai asa pot merge mai departe.Am tot dreptul sa ma iert"

Am oftat in gind si am spus"Gata cu tristetea.E timpul sa mergi mai departe."
-Hei ce faci?De ce plingi?Intra Matei si ma intreba.
-Ow sunt in regula.
-Esti sigura.Ce scrii acolo?
-Da sunt sigura.Nimic important.
-Hai in brate vii?

Am inchis jurnalul si mam cuibarit in bratele lui primitoare.Ma mingiia citeva clipe pe par si se culca in patul meu si adormise vazind ca numai pling.
"Chiar trebuie sa ma iert!" Miam spus in gind..."Trebuie sa iert inima care a ales nebuneste ...Sau poate ratiunea care a ales prosteste."
Astfel adormind si eu in bratele lui calde si iubitoare.