Lumea a fost cucerita de vampiri {FINALIZATĂ}

Capitolul XXXVI: In drum spre moarte

O liniște apăsătoare se lasă în pădure, încât doar pasarelele cantatoare și vântul urlător se mai auzea.

,,E-eu.."

Harry face ochii mari, pare nerăbdător.

,,Da!" Ii spun. O lacrimă de fericire curge pe obrazul lui și îmi pune inelul pe deget, iar apoi mă ia strâns în brațe.

,,Îți Mulțumesc..." Spune Harry în părul meu.

,, Pentru ce?" Îl întreb.

,, Pentru că îmi ești alaturi" îmi spune și mă strânge mai tare în brațele lui ,,Să nu mă părăsești niciodată..."

,,Îți promit Harry..." Ii spun și îmi sărut scurt pe buze.

,,Te iubesc Madison"

,,Și eu te iu-"

,,Nu mai spune 'si eu' " îmi spune.

,,Te iubesc Harry Styles" îi spun, iar un zâmbet scurt apare pe buzele lui.

,,Ar trebui să plecăm, se face seară" îmi spune Harry după ce se desprinde din îmbrățișare.

,,Eu..Aș vrea sa mai stau" ii spun și mă așez pe iarba.

,,De ce?" Mă întreabă și se așează lângă mine.

,,Vreau să mă uit la stele" ii zâmbesc.

,,Îți place să faci asta?"

,,Da, obișnuiam să fac asta in fiecare noapte cu tatăl meu când eram mică" oftez și mă întind cu spatele pe iarba.

,,Maddie, îmi pare rău de părinții tăi..." Îmi spune.

,,Harry, nu e nevoie, adică..."

Se lasă un moment de liniște.

,,Adică?" Întreabă el.

,,Nu vreau sa vorbesc acum despre asta, daca voiai să îmi spui ceva, nu spune, nu vreau ca ceva neașteptat să ne strice momentul" ii spun sincer.

,,Maddie, părinții tăi trăiesc" îmi spune Harry repede.

,,C-ce?" Mă ridic in picioare și o lacrimă se rostogolește pe obrazul meu.

,,Da Madd...Trăiesc, sunt intr-o temniță din castel, îmi pare rău că nu ți-am spus, doar că nu voiam să nu mă  lași singur.." îmi explică Harry și se ridică în picioare.

,,Harry...Nu te voi părăsi, dar...Lasă-mă să-i văd" îl rog.

,,Nu cred că e o idee prea bu-"

,,Harry, te rog..." Încă o lacrimă curge pe obrazul meu.

,,Bine Madison, haide în mașina" mă ia de mână și mă conduce spre mașină. Îmi deschide portiera pentru a putea intra și îmi pune centura, iar apoi închide ușa și intră și el pe locul șoferului și incepe să conducă.

*După câteva minute*

Ajunși la castel, coboram din mașină și intrăm înauntru.

,,Pe aici" îmi spune și mă trage spre niște scări care duc jos, acolo aflandu-se temnițele.

Am putut observa milioane de temnițe in fața mea, totul era negru și mirosea groaznic.

Harry mă trage de mână spre o temniță care pare a fi notată cu numărul 84 și mă pune in fața ei.

,,Vrei sa intri?" Mă întreabă. Dau afirmativ din cap, iar Harry îmi deschide ușa temniței, iar eu intru in ea.

Acolo l-am văzut pe tatăl meu, era nebărbierit, cu o singura cămașă plina de sânge pe el, avea mainile pline de sânge și fata era transpirata. Lângă el se afla mama, era și ea plina de sânge, transpirata și avea mațele împrăștiate prin toată temnița.

,,Mamă..." Șoptesc.

Bărbatul pe care îl consideram odată tatăl meu și-a întors fața spre mine. Nu mai arată ca tatăl meu, arata diferit. Ca un criminal.

Mi-am întors privirea în afara temniței și am văzut că Harry nu mai era acolo.

,,Ce ai făcut cu mama mea?" Îl întreb cu vocea tremurândă. Un rânjet apare pe fata bărbatului, iar în a doua secundă se năpustește deasupra mea imobilizandu-ma și trăgându-mă cu forța de piciorul stâng.

,, HARRY!" Strig sperând că mă va auzi și va veni. Putina piele mi s-a luat de pe picior, iar apoi bărbatul și-a indesat-o in gura.

,,HARRY TE ROG, AJUTA-MA!" Plâng. În câteva secunde Harry vine și deschide ușa temniței și mă trage din brațele monstrului. Încuie ușa temniței înapoi, iar apoi mă ia în brațe.

,,Madison, i-imi pare rău, nu am crezut că se va întâmpla asta.." îmi spune Harry și pot să jur că l-am auzit plângând.

,,M-mama mea... A mancat-o..." Vocea îmi tremură la fel de mult ca mine.

,,Îmi pare rău, chiar nu am știut Madison...Îmi pare rău.." își cere scuze de nenumărate ori.

Se uita spre piciorul meu și observa că nu mai aveam multa piele pe el.

,, DUMNEZEULE MADISON" Spune și mă ia în brațe tip mireasă, mergând cu mine in brațe pe holul plin de temnițe.

Simt cum pleoapele mi se îngreunează și ochii mi se închid, totul fiind negru acum.